Romania se afla pe primul loc in UE la productivitate ajustata la salarii. Pentru fiecare leu cheltuit pe salarii, angajatii romani au produs, in medie, 1,78 lei in intervalul 2010-2019, arata un studiu Syndex Romania, semnat de Stefan Guga.

Chiar si cu mentinerea cresterilor salariale la ritmul din 2010-2019, Romania ar avea nevoie de 62 de ani pentru a scadea pana la media UE, mai arata analiza.

"Contrar a ceea ce se spune in spatiul public, cresterile salariale din ultimul deceniu au fost insotite de cresteri echivalente ale productivitatii muncii. Discursul dominant din spatiul public este, totusi, inselator de la bun inceput, din moment ce vorbim de un rationament strict in termeni de rate de crestere, a carui asumptie principala este existenta unui punct de echilibru originar intre nivelul productivitatii si nivelul remunerarii muncii. Neluarea in calcul a distributiei valorii adaugate intre munca si capital face ca discursul public despre productivitate sa fie unul extrem de partizan, scopul fiind de fapt limitarea cresterilor salariale si mentinerea unui raport cat mai mare intre productivitate si costuri, fara ca angajatorii sa faca eforturi investitionale si organizationale pentru cresterea productivitatii. Nu e, deci, deloc intamplator ca tema productivitatii apare in spatiul public doar atunci cand situatia de pe piata muncii tinde sa impinga salariile in sus.

Potrivit studiului, costurile cu forta de munca sunt atat de reduse in Romania, incat nici nu se pune problema ca majorarile salariale sa ameninte cu adevarat activitatea economica la nivel macro. Pe termen mediu si, mai ales, pe termen lung, situatia se poate schimba, drept pentru care dezbaterea publica trebuie sa se reorienteze spre problema cu adevarat importanta: cresterea productivitatii, nu limitarea cresterilor salariale.

 

Mai mult, salariile sunt in continuare reduse chiar si in comparatie cu nivelul actual al productivitatii, existand un oarecare spatiu de manevra pentru a creste salariile chiar si fara nicio crestere a productivitatii. Un scenariu in care productivitatea ar stagna este absurd in cazul Romaniei in momentul de fata (bineinteles, in absenta unei crize economice), mai arata analistii.

"Forta de munca nu este (si nu poate fi) factorul determinant pentru cresterea productivitatii. Amenintarea pentru cresterea productivitatii nu este lipsa de dedicare si de calificare a fortei de munca, ci nivelul cronic de subcapitalizare, gradul tehnologic scazut, calitatea slaba a managementului, lipsa de apetenta pentru risc a proprietarilor de firme si orientarea lor catre castiguri pe termen scurt. Acest lucru este cat se poate de vizibil in reactia pe care o au angajatorii sub presiunea schimbarilor de pe piata muncii din ultimii ani", s emai arata in studiul Syndex.

Analistii mai puncteaza ca deficitul de forta de munca ieftina si cresterea costurilor cu personalul nu au impulsionat firmele sa faca eforturi substantiale (investitionale, manageriale) pentru a creste productivitatea (prin cresterea gradului de automatizare, spre exemplu, sau prin dezvoltarea unor produse mai complexe sau de calitate mai buna). In schimb, angajatorii s-au mobilizat masiv pentru cresterea ofertei de forta de munca (prin facilitarea imigrarii si „activarea” anumitor categorii de populatie) si limitarea cresterilor salariale, acest lucru fiind extrem de vizibil in spatiul public.

 

 

In plus, strategia economica a statului roman pentru cresterea productivitatii s-a axat in ultimele doua decenii in principal pe atragerea de capital strain. Pretul a fost intrarea intr-un cerc vicios al dependentei economice in care primeaza competitivitatea pe baza de cost.

"Per ansamblu, statul nu si-a schimbat deloc aceasta optica de la inceputul anilor 2000. Activitatea economica e stimulata in continuare prin incercari de reducere de costuri, cu interes foarte limitat pentru calitatea investitiilor si pentru efectul mai amplu pe care acestea le au pentru economie si societate. De exemplu, in ultimul deceniu, ajutoarele de stat au vizat criterii pur cantitative, facilitand semnificativ dezvoltarea unor industrii, precum cea a cablajelor auto, unde productivitatea este redusa si potentialul de crestere pe termen lung este foarte limitat", explica analistii.

 

Criza determinata de pandemia de coronavirus cu siguranta va aduce schimbari majore. O prognoza publicata recent de Fondul Monetar International arata o scadere a PIB real de nu mai putin de 5% in 2020 (fata de +4,1% in 2019) si o crestere a somajului pana la 10,1% (fata de 3,9% in 2019). Desi pentru 2021 prognoza arata o revenire (+3,9% crestere economica, 6% somaj), e destul de clar ca nu vom reveni prea curand la situatia anterioara pandemiei.

"Daca ne uitam la criza de acum un deceniu, ne putem imagina cam cum vor sta lucrurile din perspectiva productivitatii si a salariilor. Prabusirea cererii si reducerea gradului de utilizare a capacitatilor de productie inseamna ca productivitatea isi va incetini semnificativ ritmul de crestere si este posibil chiar sa scada la nivel macro (din moment ce ne putem astepta ca productia sa scada mai mult decat ocuparea). Angajatorii care intampina probleme vor stopa investitiile, vor reduce personalul si vor opri cresterile salariale. Deficitul de forta de munca - un subiect major al ultimilor ani - va disparea, eliminand presiunile pentru cresteri salariale. Drept urmare, angajatorii care vor profita de pe urma crizei (fie pentru ca cererea nu va scadea, fie pentru ca criza elimina competitia - e cazul marilor comercianti de bunuri de baza sau a companiilor specializate in comert electronic, spre exemplu) se vor folosi de noua situatie de pe piata muncii pentru a stopa si ei cresterile salariale. Desi e prea devreme sa stim cu siguranta, din motive politice, ideologice si structurale reactia statului va fi destul de probabil similara cu cea din 2010/2011, masurile de austeritate reducand presiunea asupra angajatorilor cu pretul cresterii substantiale a efectelor negative ale crizei asupra lucratorilor. Usoara revenire din ultimii ani a partii salariale in PIB va fi cel mai probabil stopata pentru a asigura un nivel ridicat al veniturilor pentru capital, costul unitar al fortei de munca va scadea si productivitatea ajustata la salarii va creste. Toate acestea cu pretul inrautatirii nivelului de trai al populatiei", concluzioneaza analiza Syndex.

***

Syndex Romania, membra a grupului Syndex, realizeaza expertize economice si sociale pentru sindicatele romanesti si pentru reprezentantii salariatilor romani in structurile de dialog social de dimensiune europeana.