Datorita conditiilor climatice favorabile din primul trimestru al acestui an, piata cimentului a fost destul de dinamica, inregistrand o crestere de circa 10,4% comparativ cu aceeasi perioada din 2014, potrivit datelor furnizate de Patronatul din Industria Cimentului si altor Produse Minerale pentru Constructii din Romania (CIROM). "Conditiile climatice nu sunt comparabile, motiv pentru care evolutia este, la prima vedere, spectaculoasa", a precizat Mihai Rohan, presedintele CIROM. Pentru 2015 se estimeaza o crestere cuprinsa intre 3% si 5% in domeniu.

Conform datelor Institutului National de Statistica - INS, preluate de CIROM, vanzarile inregistrate pe piata cimentului in primele trei luni ale acestui an s-au situat la 1,076 milioane de tone, in crestere comparativ cu nivelul de 975.000 de tone inregistrat in perioada corespunzatoare din 2014. "Am constatat un avant atat la lucrarile rezidentiale in trimestrul intai al acestui an (+19,9%) si la cele nerezidentiale (+15%), cat si la proiectele ingineresti (+10,5%). Avand in vedere ca lucrarile mari de infrastructura nu vor fi demarate in acest an, credem ca vectorii de crestere vor fi dati, la fel ca in 2014, de lucrarile la cladiri", a precizat Mihai Rohan. Potrivit CIROM, principalele probleme care vor afecta in perioada urmatoare activitatea producatorilor de ciment sunt comune intregii economii din Romania, respectiv: lipsa predictibilitatii si stabilitatii legislative, incertitudinea privind noile redevente la materiile prime, subfinantarea investitiilor publice, schimbarile dese in Master Planul General de Transport, plata cu mare intarziere a facturilor la lucrarile publice, precum si lipsa de dialog a Guvernului cu patronatele specializate si nefunctionarea Consiliului Economic si Social.

Piata locala a cimentului, evaluata la circa 2,3 miliarde lei (520 milioane de euro) in 2013, a crescut cu aproximativ 5% anul trecut, pana la circa 560 milioane de euro.

 

Potrivit CIROM, in prezent, principalele preocupari ale industriei europene a cimentului se concentreaza pe trei directii principale: Pachetul Energie/ Clima 2030, Pachetul Economiei Circulare, respectiv Constructiile Durabile. Pachetul Energie/ Schimbari Climatice 2030 include trei noi obiective pentru a ghida tranzitia catre o economie cu emisii reduse de carbon: reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera (comparativ cu 1990), 27% cota energiilor regenerabile in consumul total de energie si imbunatatirea cu 27% a eficientei energetice. Trebuie sustinut, in continuare, ca alocarile cu titlu gratuit ale certificatelor sunt necesare si pentru perioada post-2020, cu scopul de a asigura competitivitatea industriilor energo-intensive din Europa si, respectiv, din Romania: industria cimentului, varului, cea de sticla, ceramica, metalurgia, siderurgia etc.

In cadrul Economiei Circulare, este necesara recunoasterea industriei cimentului/ betonului ca piata care aplica deja principiile economiei circulare in procesele sale si sustine utilizarea eficienta a resurselor de-a lungul lantului valoric. "Co-procesarea in industria cimentului este o metoda de valorificare a deseurilor, recunoscuta drept una dintre cele mai bune practici de eficientizare a utilizarii resurselor. Prin acest proces au loc, simultan, atat reciclarea, cat si folosirea energiei provenite din deseuri si care duce la reducerea emisiilor indirecte de CO₂. De asemenea, este necesara recunoasterea betonului ca un material de constructie durabil, 100% reciclabil si care prezinta adaptabilitate la schimbarile climatice, fiind utilizabil la orice tip de constructie", a explicat presedintele CIROM, adaugand ca patronatul pe care il reprezinta se va preocupa de implementarea tuturor acestor obiective pe plan local.

Pe langa aceste obiective comune cu Cembureau, organizatie ce reuneste principalii fabricanti de ciment din UE, CIROM sustine aplicarea cat mai urgenta a taxei de depozitare a deseurilor, incepand chiar din acest an si nu din 2017, cum s-a propus. "De asemenea, ne dorim interzicerea depozitarii deseurilor valorificabile si schimbarea mentalitatii in Romania, de la o cultura a depozitarii deseurilor la una a reciclarii si valorificarii, in context european. In plus, suntem ingrijorati de noua initiativa legislativa care plaseaza pe acelasi loc eliminarea cu valorificarea deseurilor. In aceasta propunere este interzisa construirea instalatiilor de valorificare a deseurilor la o distanta mai mica de 20 km fata de linia de tarm a Marii Negre, fata de ariile protejate si fata de localitatile urbane. Consideram, astfel, ca trebuie facuta distinctia intre instalatiile de eliminare si cele de colectare si pregatire a deseurilor in vederea valorificarii, respectiv de valorificarea in sine", a explicat Mihai Rohan.

***

Asociatia CIROM s-a constituit in anul 1991, fiind implicata in evolutia pietei locale a cimentului de la privatizarea acesteia (1995-1999) pana in prezent. Actualmente, in Romania exista noua unitati de productie a cimentului, apartinand celor trei producatori internationali: Carpatcement Holding detine fabricile de ciment din Bicaz, Deva si Fieni, Holcim (Romania) pe cele din Alesd, Campulung Muscel si o statie de macinare la Turda, iar Lafarge Ciment controleaza unitatile din Medgidia, Hoghiz si statia de macinare de la Targu Jiu. De asemenea, Ceminter International (subsidiara Ceminter Hispania) detine o instalatie de descarcare si una de omogenizare a cimentului in portul Constanta, iar Cemrom coordoneaza o statie de macinare la Corbu, in judetul Constanta.