Interviu cu Marinela Dracea, presedintele CIROM, specialist cu o experienta profesionala de 32 de ani in industria materialelor de constructii din Romania; ocupa functia de presedinte CIROM din 2021.

- Pentru sectorul constructiilor, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o crestere a valorii adaugate brute de 5% in 2024. Aceasta estimare este, insa, una prudenta, ajustata pentru a reflecta performantele din anul anterior. In primele patru luni ale acestui an, activitatea din constructii a scazut cu 0,2%. In acest context, lucrarile de constructii noi au inregistrat o scadere de 3%, in timp ce lucrarile de reparatii capitale si cele de intretinere si reparatii curente au crescut cu 9,5% si, respectiv, cu 4,6%. In ceea ce priveste tipurile de constructii, cladirile rezidentiale au avut o scadere de 23,6%, in timp ce constructiile ingineresti si cladirile nerezidentiale au crescut cu 11,2% si, respectiv, 4,3%.

- Atingerea neutralitatii climatice pana in 2050 pe intregul lant valoric al cimentului si betonului ramane o mare provocare pentru industria cimentului. Implementarea tehnologiilor de captare, transport, utilizare si stocare a carbonului (CCUS) reprezinta o solutie primordiala pentru decarbonizarea productiei de ciment si var, si, totodata, un element esential pentru ca Romania sa-si atinga obiectivul de a deveni neutra din punct de vedere climatic pana in 2050, dar in acelasi timp sa-si pastreze industria in tara, iar aceasta industrie sa fie competitiva. Pe langa captarea CO₂, dezvoltarea infrastructurii de transport si a siturilor de stocare a CO₂ este cruciala pentru proiectele CCUS. O atentie deosebita trebuie acordata dezvoltarii retelei de transport a CO₂, atat la nivel national, cat si european, astfel incat sa se asigure conditii echitabile de acces atat la locurile de stocare cat si la echipamentele/ conductele de transport ale acestuia.

Regulamentul Uniunii Europene privind industria cu zero emisii nete (Net Zero Industry Act, NZIA), adoptat la sfarsitul lunii mai 2024, prevede atingerea unei capacitati anuale de injectie de 50 de milioane de tone de CO₂ pana in 2030, ca un instrument cheie de sprijinire a eforturilor de decarbonizare a sectoarelor cu emisii greu de redus, asa cum este industria cimentului si varului. Autoritatile statelor membre UE au un rol crucial in sprijinirea unui lant valoric al CCUS. Pe langa furnizarea de informatii privind siturile de stocare a CO₂, acestea ar trebui sa raporteze mai detaliat cu privire la proiectele CCUS de pe teritoriul lor, inclusiv cu privire la infrastructura de transport a CO₂, strategia nationala si obiectivele care au fost stabilite pentru captarea CO2 pana in 2030. In cazul in care statele membre se afla in imposibilitatea de a dezvolta capacitati de stocare a CO₂, acestea ar trebui sa planifice modalitati de transport al CO₂ catre situri de stocare din statele membre invecinate si sa evalueze optiunile de utilizare a CO₂. 

Industria cimentului saluta punerea in aplicare a Mecanismului de ajustare a emisiilor de carbon la frontiere (CBAM), dar dezvoltarea legislatiei secundare este deosebit de importanta pentru buna functionare a acestuia incepand cu 2026. Minimizarea riscurilor de frauda la granita, prin diferite masuri care urmeaza sa fie luate inainte de inceperea fazei operationale a CBAM in 2026, este o provocare pe care autoritatile nationale ar trebui sa o aiba in vedere printr-o monitorizare adecvata a emisiilor raportate de declarantii autorizati si/sau importatori in rapoartele CBAM.

- Industria cimentului si-a asumat un rol activ in directia decarbonizarii, pregatindu-se sa accelereze tranzitia catre neutralitatea climatica pana in 2050. Decarbonizarea vizeaza fiecare etapa din lantul valoric (de la clincher, la ciment, la beton, la modul de a construi si de a demola), iar aceasta implica utilizarea tehnologiilor cunoscute, dar si dezvoltarea unor noi tehnologii si produse inovatoare. 

Captarea, transportul, utilizarea si stocarea carbonului (CCUS) este tehnologia-cheie pentru atingerea neutralitatii climatice a productiei de ciment si var, care are de gestionat emisii de proces inevitabile. Acestea se datoreaza materiei prime - calcarul, nu arderii combustibililor, si reprezinta aproximativ 60% din emisiile de CO₂ ale unei fabrici de ciment si de 75% in cazul varului. Noua tehnologie asigura captarea carbonului din activitatea de productie, transportul si stocarea lui in deplina siguranta in subteran sau reintroducerea lui in circuitul economic. Investitiile intr-un proiect de captare pot atinge costuri intre 300 si 500 de milioane de euro pentru o fabrica de ciment standard, astfel incat este esential sa existe atat cadrul legal cat si mecanismele de co-finantare, pentru dezvoltarea proiectelor CCUS in Romania. Investitiile pentru captarea carbonului conduc la decarbonizare doar daca sunt asigurate simultan si posibilitatea de transport si stocare. 

Ca urmare, se impune cu prioritate deschiderea unui apel de proiecte din Fondul de Modernizare - Program-cheie 7, pentru sustinerea investitiilor in captarea, transportul, utilizarea si stocarea carbonului precum si pentru modernizarea la nivel BAT (Best Available Techniques) a instalatiilor incluse in directiva de comercializare a emisiilor EU-ETS.

Tehnologia CCUS este utilizata in intreaga lume si reduce deja emisiile de gaze cu efect de sera. O serie de proiecte in domeniu au fost lansate la nivel european, primele dintre acestea urmand sa devina operationale din 2025. Prin Fondul de Inovare (gestionat direct de Comisia Europeana), au fost deja finantate zece proiecte CCUS pentru ciment si trei pentru var, cu o valoare totala de peste 2 miliarde de euro, iar in aprilie 2024 a fost inchis un nou apel de proiecte din Fondul de Inovare in valoare de 4 miliarde de euro. Rezultatele acestui ultim apel de proiecte le vom afla in trimestrul 4 al acestui an. Se estimeaza ca peste 15 proiecte de captare si stocare a CO₂ din sectorul cimentului la nivel european vor fi operationale pana in 2030. 

- Aproximativ 40% din costul operational in industria cimentului si 60% in industria varului este reprezentat de energie, conform BAT (Best Available Techniques), iar cresterea pretului la energie atrage dupa sine o presiune suplimentara pe costurile de productie. De aceea, cele doua industrii analizeaza diferite solutii pentru a-si produce o parte din energie, cum ar fi  energia eoliana, solara sau recuperarea energiei termice reziduale provenita din procesele  industriale. 

Aceste initiative sunt in desfasurare, iar intensificarea colectarii separate a deseurilor la nivel national ar putea contribui la reducerea emisiilor de CO₂ si a consumului de resurse naturale. Prin co-procesarea deseurilor, industria cimentului din Romania inlocuieste peste 40% din energia obtinuta din combustibili fosili traditionali (carbune/cocs).

 

- Pentru 2024 si anii urmatori, industria cimentului si varului va continua sa intreprinda actiuni necesare pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatica. Acestea includ cresterea eficientei energetice, reducerea emisiilor de CO₂, producerea de energie si reducerea dependentei de combustibili fosili si materii prime naturale. 

Este necesara o mobilizare a autoritatilor pentru a dezvolta un plan de investitii in decarbonizare, revizuirea politicilor de gestionare a deseurilor pentru a imbunatati recuperarea si utilizarea materialelor din depozite, si reglementari progresive si simplificate. 

Dezvoltarea de produse inovatoare cu amprenta scazuta de carbon este o alta provocare pentru industrie. Este nevoie de un mediu competitiv care sa permita introducerea pe piata a materialelor de constructie cu emisii scazute de carbon si dezvoltarea regulilor de achizitii publice pentru a crea piete pentru aceste materiale. O legislatie industriala puternica este esentiala pentru a mentine competitivitatea industriei europene si, implicit, a celei romanesti.