Vreme de mai multi ani, ratele inflatiei in cea mai mare parte a statelor de pe mapamond au ramas scazute, observa analistii McKinsey. O mostenire mai veche de o jumatate de secol, care a preocupat prea putin pe majoritatea specialistilor in achizitii, este aceea a structurii lanturilor de aprovizionare si operationale. Marfurile, indiferent de natura lor, ar suferi in mod natural cresteri puternice de pret, insa in ultimele decenii fortele care au actionat in sensul respectiv au fost in mod continuu atenuate, inainte de a putea declansa presiuni ample asupra preturilor pe diverse segmente economice. In prezent, paradigma respectiva s-a schimbat radical, comerciantii fiind nevoiti sa realizeze tranzactii in contextul unuia dintre cele mai pregnante medii inflationiste pe care le-a vazut industria de la momentul mentionat anterior pana in zilele noastre. Atunci cand un furnizor aplica o crestere de pret, cumparatorul nu are, de regula, instrumentele, capacitatea sau timpul necesar pentru a determina daca ea  este justificata sau nu. Din motivul respectiv, a devenit necesar pentru companii sa afle daca variatiile propuse sunt corecte sau nu si, pe baza unor analize obiective, sa se pregateasca pentru gestionarea cat mai buna si pe termen lung a conditiilor inflationiste. 

Masurile comerciale imediate, menite sa atenueze o volatilitate accentuata, includ, de obicei, maximizarea cheltuielilor pentru contractele existente, ale caror preturi nu sunt indexate cu inflatia si solicitarea de clauze de clawback (returnare) pentru contractele neindexate, din perioade in care preturile marfurilor au scazut. Solutiile digitale actuale pot imbunatati analiza, pentru a releva ponderea achizitiilor in cheltuielile companiei si a le permite managerilor sa cuantifice masura in care presiunea inflationista ar trebui sa afecteze preturile practicate de furnizori. Pentru a imbunatati rezilienta viitoare, colaborarea cu furnizorii poate genera cresterea eficientei pentru ambele parti si poate ajuta organizatia sa priveasca dincolo de pret, analizand modificarile calitatii sau specificatiilor sau incercand sa identifice solutii de scadere a consumului. In ultima instanta, se poate apela la intensificarea colaborarii intre specialistii in marketingul preturilor si cei de la departamentul de achizitii, pentru a masura posibilele efecte ale inflatiei asupra preturilor de comercializare. 

Parghiile tehnice defensive proiectate sa raspunda la inflatie includ, printre altele, accelerarea implementarii sistemelor de inginerie a valorii si ajustarea dimensiunilor loturilor sau a frecventei comenzilor. Reducerea achizitiei de elemente cu costuri ridicate prin modificarea specificatiilor produselor proprii constituie o potentiala parghie tehnica, aplicabila pe termen mediu, care poate duce la imbunatatirea andurantei la un mediu ostil. In functie de sectorul de activitate, optiunile de abordare a volatilitatii pe termen scurt si mediu includ optimizarea relatiilor cu furnizorii pentru un control mai bun asupra logisticii, costurilor, tarifelor si stocurilor. Pe termen mai lung, volatilitatea ar putea fi gestionata prin stocarea strategica a unor anumite categorii de materiale, adaptarea flexibila la inventarele furnizorilor, extinderea colaborarii intersectoriale pentru a partaja accesul la marfuri si parteneriatele de aprovizionare end-to-end destinate diminuarii riscurilor in punctele nodale ale retelelor de distributie. Pentru informatii suplimentare, click aici