Interviu cu Niculae Dusu, presedinte Pro BCA si presedinte al Consiliului de Administratie al Celco SA.

 

- Analizand datele statistice din ultimul an, se observa ca sectorul constructiilor de locuinte noi se contracta in continuare (volumul lucrarilor de constructii noi a scazut cu 8,5% in primele 10 luni ale anului, fata de aceeasi perioada din 2012), beneficiarii fiind descurajati sa investeasca de lipsa de incredere in perspectivele viitoare ale pietei. Legislatia in constructii, care de cele mai multe ori nu prevede termene pentru institutiile statului sau sanctiuni pentru nerespectarea acestora in cazul in care ele exista si sunt incalcate, ingreuneaza dezvoltarea acestui sector. Pentru obtinerea Planului Urbanistic Zonal, beneficiarii de proiecte se «lovesc» de comisii care blocheaza investitii majore in domeniul constructiilor. De multe ori, aceste comisii sunt constituite din proiectanti care detin propriile firme si sunt interesate sa blocheze proiectele in care nu sunt implicati. Consider ca unitatile administrativ-teritoriale dispun de structuri de urbanism proprii, astfel incat procesul de urbanizare sa se desfasoare mai operativ. Modul de organizare a procesului de dezvoltare a obiectivelor mari, care in majoritatea cazurilor necesita PUZ, este un sistem care blocheaza dezvoltarea oraselor si a localitatilor din Romania.

 

- Pro BCA reuneste liderii pietei locale de profil, respectiv companiile Celco, Elpreco, Macon, Soceram, Somaco Grup Prefabricate, Xella Ro si Alba Aluminiu, a caror cifra de afaceri insumeaza circa 140 milioane de euro.

 

- Cresterea cotatiilor materiilor prime si utilitatilor (gaze, energie, apa) vor influenta preturile de productie a materialelor de zidarie. Cu toate acestea, producatorii sunt constienti de faptul ca trebuie sa mentina preturile la cote sustenabile pentru cumparatori, pentru a evita blocajul pietei constructiilor noi. Suprataxarea carburantului cu 7 eurocenti este o masura care va influenta negativ piata materialelor de constructii, fiind evidenta o crestere a costurilor in general si a celor de transport in special, care se vor reflecta in pretul de vanzare la raft al marfurilor. Consideram ca scumpirea transportului este descurajatoare in ceea ce priveste extinderea zonelor de distributie, iar multi producatori vor fi constransi sa-si desfasoare activitatea in arealele din proximitatea unitatilor de productie.

 

- Desi situatia difera de la un an la altul, companiile din domeniu s-au confruntat, in ultimii ani, cu aproximativ aceleasi probleme, cea mai importanta fiind cea de ordin financiar. In cazuri extreme, dificultatile au dus la numeroase falimente. Platile sunt intarziate, in continuare, din cauza conditiilor grele de creditare oferite firmelor de constructii. Bancile creditoare au un comportament opresiv fata de majoritatea IMM-urilor si in mod deosebit vizavi de cele implicate in ramura constructiilor. Astfel, institutiile de creditare nu sprijina activitatea firmelor si nu le accepta niciun fel de reesalonare a datoriilor pentru a le usura efortul financiar in aceasta perioada de criza, desi acestea isi platesc datoriile la timp. Rezultatul este ca firme viabile sunt duse la faliment, poate chiar in mod intentionat, de catre banci. Alte dificultati sunt reprezentate de contractia pietei constructiilor noi, de strategiile neproductive ale statului fata de mediul privat - concomitent cu «alungarea» marilor dezvoltatori din Romania. Mentalitatea generala existenta la nivelul institutiilor guvernamentale si al celor locale nu este de constientizare a nevoilor de dezvoltare a investitiilor, de sprijin si ajutor pentru investitori. Este o mentalitate «invechita», paguboasa si de blocare, bazata pe principiul «noua ce ne da?». Institutiile guvernamentale de profil trebuie sa sprijine competitivitatea durabila a sectorului de constructii, care s-a confruntat cu multe provocari in ultima perioada, cum este si criza economica. De asemenea este de retinut ca sectorul de constructii se confrunta cu sustinerea neechilibrata din partea statului a unor materiale in detrimentul altora, prin transpunerea incorecta a standardelor europene. Nu in ultimul rand, pe fondul scaderii puterii de cumparare a populatiei, producatorii romani de materiale de zidarie au trebuit sa reduca progresiv preturile de vanzare ale produselor incepand din anul 2010, perioada care coincide si cu majorarea TVA, ce a devenit una dintre cele mai impovaratoare taxe din Europa. Peste 90% din proiectele noi sunt reprezentate de investitii in constructii private unifamiliale. O cota semnificativa in dezvoltarea acestui sector o genereaza investitiile muncitorilor romani care lucreaza in strainatate. Cresterea cotei TVA este motivul principal pentru scaderea drastica a remiterilor de valuta catre Romania dupa anul 2010. In Europa, media cotei TVA este de 20%, muncitorul roman fiind mai interesat, in aceste conditii, sa consume sau sa-si investeasca economiile in alte tari europene.

 

- In anul 2014, vom continua sa investim in actiuni de informare si cercetare menite sa incline balanta decizionala a consumatorilor catre produse si servicii de calitate, in detrimentul celor «low-cost», ce se dovedesc a fi mult mai costisitoare in etapa ulterioara, de exploatare. Se vor initia, astfel, campanii de promovare a solutiilor constructive sustenabile, care sa aiba ca rezultat modificari in structura vanzarilor prin cresterea ponderii blocurilor de BCA cu grosime minima de 350 mm, folosite pentru peretii exteriori la zidaria monostrat si renuntarea la solutiile mai costisitoare, alcatuite din blocuri de zidarie mai subtiri, termoizolate suplimentar cu polistiren, care alcatuiesc o constructie cu risc crescut la incendiu. Pentru cladirile «vechi», termoizolarea poate reprezenta o solutie, insa pentru cele noi ar trebui interzisa prin lege, atata timp cat exista materiale de constructie ecologice si sustenabile, care rezolva problema constructiei din punct de vedere termic.