Interrelationarea complexa dintre foc si omenire transcende granitele dintre state si disciplinele de studiu. Stiinta focului nu cunoaste limite geografice sau politice. De-a lungul timpului, din cauza experientelor nefaste avute, oamenii au fost siliti sa invete principiile fundamentale de securitate la incendiu, utile in special pentru prevenirea si gestio­narea judicioasa a impactului unor astfel de evenimente. Aceste concepte au fost reunite de expertii Organizatiei Internationale de Standardizare in domeniul Focului (IFSS) in cadrul unui set de asa-numite Principii Comune (CP): prevenire, detectare si comunicare, protectia ocupantilor, izolare si stingere. Acestea, prin natura lor, ar trebui sa fie aplicate in consecvent la nivel international. Din pacate, nici macar in secolul XXI dezideratul respectiv nu a fost atins, de multe ori tragediile care au loc fiind o consecinta directa a intarzierii modificarilor legislative necesare si obligatorii. Continuarea irationala pe aceasta cale reprezinta, in ultima instanta, responsabilitatea unica si directa pentru pierderile cauzate de incendii a celor care incurajeaza o asemenea abordare. 

 

Pe masura ce cresterea populatiei globale duce la o urbanizare accelerata, se majoreaza proportional si densitatea demografica, planurile de urbanism incluzand tot mai des constructii inalte, cu utilizari si tipuri multiple de ocupare. In acelasi timp, orasele moderne invadeaza spatiile salbatice, inducand dezvoltarea unor zone de risc sporit la incendiu, cu deosebire la interfata dintre cele doua arealuri (definita, in general, ca zona semiurbana). Tehnologiile nou-aparute prezinta o serie de provocari electrice si de alta natura, care ar putea initia incendii intr-o maniera nemaiintalnita pana in prezent. Materialele si sistemele noi de constructii, lansate in mod regulat pe piata, au nevoie in prealabil de o evaluare relativa a performantei lor la foc. O alta provocare ce trebuie avuta tot mai mult in vedere este constituita de termoizolarea sistemelor de anvelopare, pentru imbunatatirea performantelor energetice, de etanseitate, permeabilitate etc. (exista regiuni in care asemenea abordari au fost deja reglementate prin lege). Toate acestea au generat o proliferare a produselor de izolare cu proprietati net superioare in ceea ce priveste limitarea transferului de caldura. La tendinta respectiva contribuie inclusiv schimbarile climatice si orientarea spre sustenabilitate, toate cele mentionate anterior ducand la aparitia de noi probleme pentru mediul construit. Din punct de vedere economic, companiile au tendinta naturala de a urmari costuri mai scazute, o eficienta generala a afacerii mai buna, o calitate superioara a produselor/serviciilor pentru satisfacerea optima a beneficiarilor, performante ecologice ridicate, precum si o predictibilitate mai mare a termenelor de livrare. Toate cele mentionate anterior induc, insa, in mod automat, o serie de noi provocari in materie de incendiu. 

 

Experienta de milenii in acest domeniu extrem de sensibil a facilitat acumularea de vaste cunostinte referitoare la fenomenul incendiului si efectele sale, precum si la actiunile ce trebuie intreprinse pentru a proteja oamenii, cladirile si mediul inconjurator de efectele distructive ale focului. Din pacate, respectivele informatii nu sunt partajate atat de eficient pe cat ar putea fi. De aceea, o abordare mai consecventa din punct de vedere al comunicarii ar aduce beneficii considerabile si ar consolida in mod vadit capacitatea de a raspunde la asemenea de evenimente, de a monitoriza evolutiile in curs, de a anticipa amenintarile actuale si oportunitatile viitoare de protectie, de a invata din esecurile si succesele trecute. Numeroasele abordari de acest tip, consemnate pe diverse meridiane ale globului, au avut ca rezultat schimbari semnificative in procesele de proiectare, aprobare, definire a metodelor de constructie, producere a materialelor si exploatare a cladirilor. Un merit deosebit in acest sens il au arhitectii, precum si autoritatile care au inteles datoria lor morala de a gestiona in mod optim dezastrele locale. Prin urmare, un incendiu care a avut loc intr-o astfel de zona nu a mai avut un impact atat de mare, mai ales datorita implementarii unor coduri si standarde relevante. Sunt raportate si cazuri speciale, in care in anumite regiuni nu exista standarde nationale de reglementare, in situatia respectiva fiind recomandata implementarea prevederilor legislatiei internationale. Aceasta reprezinta o abordare valida si adesea necesara, dar implica o prudenta deosebita la transpunerea in practica, pentru a se asigura ca problemele de siguranta la incendiu sunt adaptate pe deplin contextului local. Dezvoltarea unui sistem comun de proiectare, executie si management al cladirilor, in care incendiul sa fie abordat din toate unghiurile, ar putea contribui la consolidarea increderii diversilor factori implicati, intrucat este clar ca ar consolida calitatea constructiilor si ar asigura majorarea investitiilor in obiectivele de sustenabilitate definite de ONU. De asemenea, partajarea cunostintelor despre principiile de siguranta la incendiu reprezinta o oportunitate majora de a educa partile interesate si de a imbunatati protectia oamenilor si a cladirilor impotriva unui astfel de risc. 

 

Sistemul IFSS-CP (principii de baza) se concentreaza mai ales pe transmiterea informatiilor necesare pentru siguranta vietii si a bunurilor materiale impotriva incendiilor, precum si pe definirea obiectivelor menite sa minimizeze impactul social si economic asupra comunitatilor. IFSS-CP nu este conceput sau structurat pentru a inlocui masurile existente de securitate, codurile, standardele sau diversele instrumente de reglementare in vigoare la momentul actual. Dimpotriva, acesta este proiectat pentru a oferi un cadru optim pentru contextualizarea si ghidarea codificarii in interiorul fiecarei jurisdictii. Altfel spus, rolul sau de baza este de a demonstra ca reglementarile existente intr-o anumita jurisdictie indeplinesc unul sau mai multe dintre principiile IFSS-CP. In acelasi timp, sistemul este extrem de util in identificarea eventualelor lacune legislative. Prin urmare, IFSS-CP are capacitatea de a ajuta autoritatile competente atat la asigurarea unui cadru legislativ adecvat, cat si in demersul lor de dezvoltare a unei retele atotcuprinzatoare de siguranta la incendiu. De asemenea, intentia este aceea de a elabora un set de masuri care sa vizeze inclusiv cladirile si infrastructura critica. Pe scurt, sistemul isi propune sa defineasca liniile directoare ale sigurantei la incendiu, cu tot ceea ce presupune aceasta (coduri, standarde, instrumentele conexe de reglementare).

 

Educatia partilor interesate este un mijloc extrem de eficient pentru a dezvolta cultura de constientizare a sigurantei la incendiu in intregul mediu construit. IFSS-CP stabileste, asadar, cateva principii comune generale, bazate pe performanta, pentru siguranta la incendiu, care se refera la proiectarea inginereasca, metodele de constructie, ocupare si managementul operational. Practic, la nivelul intregului ciclu de exploatare a unei cladiri, sistemul impune implementarea unor masuri hotarate pentru respectarea a cinci principii de baza - si anume:

 prevenirea (protectia impotriva izbucnirii incendiului si/sau limitarea efectelor acestuia);

 detectarea si comunicarea (descoperirea incendiului, urmata de informarea ocupantilor si a pompierilor);

 protectia ocupantilor (facilitarea evacuarii in conditii de maxima siguranta);

 limitarea dezastrului (localizarea incendiului si a tuturor consecintelor acestuia la o zona cat mai mica posibil);

 stingerea (suprimarea incendiului si protejarea mediului inconjurator de emisiile de gaze nocive).

Dezvoltarea si intretinerea unei culturi armonizate de gestionare a riscului analizat constituie o masura complementara implementarii IFSS-CP. Din acest punct de vedere, se recomanda realizarea unor programe de informare si constientizare, care sa se adreseze intregii populatii, pe toate caile posibile, pentru a facilita capacitatea oamenilor de a adopta decizii informate, pe tot parcursul existentei lor. 

 

Implementarea IFSS-CP va fi insotita, dupa cum este normal, de evidentierea unei serii de lacune la nivelul cunostintelor de baza, ce pot fi umplute doar prin educatie. Aceasta trebuie asigurata prin educatia care ii va viza pe practicienii in proiectare si constructii, managerii de cladiri si instalatii, dezvoltatorii de imobile si proprietarii acestora, pompierii si populatia, in general. Promovarea informatiilor care sprijina sistemul IFSS-CP este o conditie hotaratoare si ar trebui sa se adreseze unor largi comunitati, precum si celor care utilizeaza, in mod direct, instalatiile active de prevenire si stingere a incendiilor. Conceptul se doreste a fi flexibil si neprescriptiv, astfel incat sa poata fi adoptat treptat si sa promoveze cu succes bunele practici in domeniu. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca principiile comune au fost create astfel incat sa aiba o aplicabilitate universala la nivel global, independenta de codurile, standardele si normativele in vigoare deja intr-o regiune sau alta. Ele sunt destinate tuturor tipurilor de cladiri, caracterizandu-se printr-o interconectare puternica si o egalitate perfecta din punct de vedere al prioritatii. Practic, utilizatorilor nu le ramane decat sa prevada facilitati sau sa defineasca proceduri pentru a aborda principiul comun adecvat situatiei date, in conformitate cu un cod sau principii recunoscute de securitate la incendiu si sa se asigure de faptul ca fiecare principiu comun indeplineste cerintele locale de reglementare, in deplina conformitate cu codurile selectate. 

 

Conform definitiei date de IFSS, sistemul de principii comune este astfel conceput incat sa serveasca interesului public, sa se axeze in principal pe siguranta vietii oamenilor impotriva incendiului si, acolo unde este posibil, inclusiv pe cea a bunurilor materiale, sa stabileasca un set comun reguli general acceptate, bazate pe performanta si regulamentele de siguranta la foc, sa creeze un cadru potrivit pentru efectuarea de comparatii pe o baza similara intre situatiile din diferite tari ale lumii. Expertii coalitiei isi exprima, tot­odata, convingerea ca adoptarea IFSS-CP va asigura, printre altele: o protectie adecvata a oamenilor din cladiri si din jurul acestora; utilizarea optima al cailor de evacuare si accesul rapid si in siguranta a echipelor de pompieri; armonizarea principiilor comune si a bunelor practici; accesul liber la informatie al tuturor partilor interesate; completarea legislatiilor locale si nationale; satisfacerea cererii de inovare, imbunatatire, actualizare periodica a normativelor; recomandarea unui format standard de raportare; sprijinirea dezvoltarii unui limbaj comun si a unei terminologie coerente, la nivel global; realizarea de analize comparative; revizuirea politicilor guvernamentale; sustinerea educatiei si formarii profesionale in domeniul sigurantei la incendiu. In practica, este de asteptat ca IFSS-CP sa fie adoptat progresiv si sistematic, urmand ca, in timp, sa poata fi utilizat in toate pietele din lume, alaturi de reglementarile existente si standardele asociate lor.

 

Important de adaugat este si faptul ca principiile comune prezentate anterior vor fi luate in considerare in fiecare etapa din cadrul perioadei de exploatare a unei constructii: design (conceptualizarea, planificarea, designul si elaborarea specificatiilor), executie propriu-zisa (pornind de la achizitia de materiale si terminand cu predarea efectiva), utilizare, modificare a destinatiei (schimbare, adaptare, renovare si reutilizare) si demolare (asa-numitele operatiuni de deconstruire, insotite de masuri de recuperare si reciclare). Implementarea se va realiza secvential, dupa cum este indicat in ghidurile de aplicare. Pentru o evaluare adecvata a rezultatelor, se recomanda pregatirea detaliata a documentatiei si stocarea acesteia pe toata durata de exploatare a imobilului, concomitent asigurandu-se un acces liber si facil la informatia respectiva, ce include, printre altele, detalii despre proiectare inginereasca de securitate la incendiu, constructie, ocupare si managementul operational, data elaborarii, numele expertilor care au luat parte la aceasta, adresa si descrierea cladirii (inclusiv planuri, fotografii, imagini), anexe cu detalii despre caracteristicile si performantele sistemelor utilizate, metodologia implementata etc. De precizat ca, pentru a garanta o compatibilitate completa cu IFSS-CP, este necesar ca toate sursele de informatii sa fie compilate intr-un limbaj comun. Deseori, unii termeni de siguranta la incendiu definiti in mod similar au o nomenclatura diferita, care poate duce la confuzii atunci cand se discuta sau se pun in aplicare codurile de siguranta pe diferite piete. De aceea, pentru a garanta claritate si o transparenta suplimentara, ISSC intentioneaza sa dezvolte un dictionar comparativ, axat pe terminologia de securitate la incendiu, cu scopul de a armoniza conditiile de aplicare pe intregul glob.