In cazul unei ferestre moderne, eficienta termica, posibilitatile de personalizare si alegerea numarului de foi de sticla, placarile cu aluminiu si tratamente aplicate suprafetelor, deschideri, forme si suprafete multiple, sunt optiuni pe care le consideram cat se poate de normale. Totusi, este usor sa ne dam seama ca ele nu au existat dintotdeauna, ci sunt rezultatul a sute de ani de evolutie. Totodata, ne este imposibil ca in ziua de azi, sa ne imaginam viata intr-o locuinta fara ferestre, sau lucrul intr-o incapere lipsita de lumina naturala. Chiar daca exista si astfel de conditii, ele sunt izolate, iar nivelul de stres pe care il induc ocupantilor, afecteaza atat starea de bine, cat si productivitatea acestora.

 

Intrucat golurile din peretii locuintelor stravechi, acoperite cu obloanele din lemn, piei sau tesaturi, nu pot fi numite ferestre in adevaratul sens al cuvantului, istoria ferestrelor este strans legata de cea a sticlei. Conform descoperirilor de pana acum, se pare ca egiptenii si locuitorii din zona Mesopotamiei Orientale au fost primii care au inceput sa fabrice sticla, in jurul anului 3.500 i.e.n. La acea vreme era utilizata pentru a crea diferite obiecte decorative si a durat cateva secole pana cand romanii au inceput sa o foloseasca pentru ferestrele bailor publice. Mai departe, ferestrele cu sticla au inceput sa impodobeasca lacase de cult, palate si alte cladiri de importanta deosebita, arhitectii dezvoltand o adevarata pasiune pentru vitralii. Deoarece tehnicile de fabricare erau inca rudimentare, iar transportul nu era prietenos cu obiectele fragile, placile mari din sticla erau de domeniul fantasticului la vremea aceea, asa ca vitraliile de dimensiuni impresionante erau realizate cu ajutorul montantilor verticali si a sprosurilor din ciment, marmura sau plumb.

Datorita costurilor foarte mari, oamenii de rand au inceput sa aiba acces la ferestre cu sticla abia din secolul XVII, iar odata cu cresterea cererii, inovatiile in domeniul sticlei si a ferestrelor au inceput sa se tina lant pana in zilele noastre. Au aparut treptat foile din sticla de mari dimensiuni, ferestrele cu doua sau trei foi de sticla, geamul duplex, utilizarea gazelor inerte pentru termoizolare si tratamente speciale precum Low-E.

Inainte de secolul XVI s-ar putea spune ca nu a existat tamplarie pentru ferestre, pana atunci geamul fiind incastrat direct in perete, in placi din marmura, granit si alte tipuri de roca sau in tocuri din lemn, fara a oferi vreo posibilitate de deschidere. Primele ferestre cu deschidere erau realizate in doua canate verticale, iar deschiderea se facea fie prin basculare ambelor, fie prin culisarea in sus a canatului inferior. Desi deschiderea batanta a usilor era ceva obisnuit, ea a fost adoptata in cazul ferestrelor abia in secolul XVII, odata cu aparitia faimoaselor ferestre frantuzesti. Pe masura ce industria a evoluat, dand nastere unor profile mai rezistente, s-a imbogatit si numarul optiunilor, ferestrele de astazi putand fi deschise batant, basculant, prin culisari, armonic sau diferite combinatii ale acestora.

In ceea ce priveste tamplaria, materialele din care era produsa initial erau lemnul si fierul. La inceputul secolului XX, aluminiul si-a facut intrarea pe piata de profile, iar din 1970 PVC-ul a luat avans pe piata profilelor pentru ferestre si usi, datorita costurilor mai reduse, a rezistentei la actiunea factorilor externi si a duratei de viata mai mari. In comparatie cu cea din lemn, tamplaria PVC este mult mai usor de intretinut, nu absoarbe umiditatea, nu putrezeste, si nu se desface in aschii. In plus, un profil de clasa A cu armatura rectangulara din otel zincat, precum cele VEKA, ofera rezistente comparabile cu cele din aluminiu si izolare termica superioara, la un pret mai scazut. Ca idee, profilele VEKA pot sustine chiar si pana la 50 de ani pachete grele de geam cu doua sau trei foi de sticla si pot acoperi suprafete de pana la 17mp (VEKASLIDE 70), in cazul solutiilor pentru usi culisante. In plus, profilele VEKA pot fi placate la exterior cu aluminiu si vopsite electrostatic in orice culoare RAL, daca se doreste un plus de protectie a tamplariei si un aspect metalic.

Viitorul ferestrelor si usilor termoizolante inseamna eficienta energetica, conservarea resurselor si sustenabilitate in toate etapele, de la productia profilelor PVC si pana cand ferestrele si usile sunt reciclate. VEKA are in vedere toate aceste aspecte si le aplica cu bine-cunoscuta rigoare germana. Fabricile optimizau utilizarea resurselor inainte ca acest lucru sa fie reglementat, calitatea si eficienta produsului finit este imbunatatita constant in laboratoarele de cercetare, reteaua de distributie este atent controlata, iar montajul se realizeaza doar cu parteneri certificati. Nu in ultimul rand, VEKA opereaza si centre proprii de reciclare, in care grupul german repune in circulatie materia prima, indiferent ce companie a produs initial profilele. Vorbind strict despre profilele VEKA pentru viitor, gama de produse ale companiei germane include sistemele VEKAMOTION pentru usi culisante eficiente energetic si profilul SOFTLINE82 pentru ferestre, unul dintre putinele solutii certificate pentru casele pasive.