Cresterea economica de 5,8% inregistrata in primul semestru de economia Romaniei reprezinta o performanta peste asteptari, care prefigureaza depasirea prognozei de crestere economica anuala de 3,5%, considera consilierul prezidential Cosmin Marinescu

"In cazul Romaniei, cresterea economica de 5,8% inregistrata in primul semestru reprezinta o performanta peste asteptari, care prefigureaza depasirea prognozei de crestere economica anuala de 3,5%. Trebuie subliniata, in acest sens, dinamica sporita a sectorului serviciilor, cu o crestere de peste 8% si 9% pe primele doua trimestre, in timp ce industria, insa, continua sa evolueze in teritoriu negativ. Principalul motor al cresterii economice este in continuare consumul privat, cu un ritm sustinut, de 7% si 8% pe primele doua trimestre ale anului. Nu la fel stau lucrurile si in privinta investitiilor. De exemplu, ritmul formarii de capital fix este de doar 2,2% pe primul semestru, in timp ce investitiile nete din economie sunt intr-un usor regres, de aproape 1%, intr-un context marcat inca de incertitudini. De aici si nevoia de accelerare, in aceste ultime luni ale anului, a implementarii investitiilor publice, data fiind ramanerea in urma a cheltuielilor de investitii ca pondere in PIB, potrivit datelor la zi aferente executiei bugetare, atat in privinta investitiilor din fonduri europene, cat si a proiectelor din bani nationali", a spus Cosmin Marinescu, cu ocazia Forumului Forbes 2022.

El a mentionat ca este imbucuratoare mentinerea apetitului investitional extern, demonstrat de cresterea cu aproape 44% a investitiilor straine directe pe primele 7 luni ale anului, chiar daca acestea nu reusesc sa contrabalanseze adancirea dezechilibrelor externe - probabil cea mai serioasa vulnerabilitate macroeconomica din prezent.

Marinescu sustine ca, pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a crescut cu aproape 64% fata de anul trecut, ajungand la aproape 15 miliarde de euro, cu circa 5,8 miliarde de euro in plus fata de 2021. Potrivit acestuia, problema este ca finantarea deficitului de cont curent din fluxuri negeneratoare de datorie ramane la acelasi nivel suboptimal, aflat la putin peste 40%, iar in continuare se prefigureaza adancirea deficitului de cont curent, care ar putea depasi semnificativ 8% din PIB la sfarsitul anului.

"Aceste evolutii ridica unele semne de intrebare cu privire la calitatea cresterii economice si atrag atentia asupra provocarilor cu care ne confruntam. Avem de-a face cu probleme structurale mai vech, si este suficient sa ne reamintim ca Romania a intrat in pandemie cu cea mai fragila situatie a finantelor publice, consemnand in 2019 cel mai mare deficit bugetar dintre toate statele Uniunii, ca rezultat al politicilor hazardate si pro-ciclice ale guvernelor anterioare. Ulterior, in cei doi ani de pandemie, datoria publica a Romaniei a inregistrat una dintre cele mai mari cresteri din Uniunea Europeana, de la 35% din PIB in 2019 la aproape 50% din PIB in prezent, desi Romania a revenit printre primele la nivelul Produsului Intern Brut de dinaintea pandemiei, inca din trimestrul 2 al anului 2021. Ne confruntam asadar cu provocari structurale acumulate de-a lungul mai multor ani, ca urmare atat a politicilor economice defectuoase, cat si a crizelor intervenite sau a unor masuri disproportionate. Persistenta inflatiei inalte, aflata la peste 15% si in luna august, precum si costurile sociale aferente complica si mai mult ecuatia deciziei de politica economica. Trebuie sa stim, insa, ca rezultatele asteptate in economie nu pot aparea peste noapte, ci doar in timp si in functie de consensul politicilor economice", a spus Cosmin Marinescu.

Consilierul prezidential sustine ca politica monetara si politica fiscal-bugetara trebuie sa lucreze impreuna responsabil, in aceeasi directie sanatoasa.

"Nevoia de stabilitate, echilibru si consens este mai importanta ca niciodata in contextul economic si de securitate din prezent. Reconstructia economica devine un puzzle complicat, a carui rezolvare impune preocupari sporite pentru solutii comune, pentru solidaritate si unitate la nivel european. Economia europeana este puternic influentata de obiectivele Pactului verde, in conditiile unei crize energetice care se resimte tot mai adanc in competitivitatea industriala si in performanta marilor consumatori de energie, precum industria constructiilor, siderurgia, industria auto. Prioritatile energetice ambitioase ale Uniunii Europene au facut ca ponderea energiilor regenerabile in mix-ul energetic european sa creasca, in ultimul deceniu, cu 16 puncte procentuale, de la 22% la 38%. Insa, in ciuda acestui progres remarcabil, dependenta energetica a Uniunii s-a inrautatit, de fapt, ceea ce ridica semne de intrebare privind solutiile pe care le avem la indemana pe termen scurt", afirma Cosmin Marinescu.

El considera ca parcursul Pactului verde european in materie de mediu si energie este un factor cheie, dar care poate actiona asupra economiilor europene cu beneficii si viteze diferite, si cu implicatii profunde pe termen lung.

"Tocmai de aceea, trebuie sa fim pe deplin constienti ca decalajele de competitivitate acumulate in acesti ani in raport cu piata mondiala vor fi decisive, mult timp de acum inainte, pentru pozitia Uniunii Europene pe harta competitivitatii industriale la nivel global", spune Cosmin Marinescu.

In opinia consilierului prezidential, pana acum, economiile si intreprinzatorii si-au testat capacitatea de raspuns la provocarile diferitelor crize. O noua abordare ar trebui sa graviteze in jurul unui model de business rezilient, adaptabil si flexibil in fata schimbarilor sau a socurilor pietei.

"Prin implementarea investitiilor din Planul National de Redresare si Rezilienta, dublate de reformele structurale atat de necesare, vom putea genera un climat solid de credibilitate, bazat pe competitivitate si perspective tot mai favorabile pentru investitori. De aceea, concentrarea atentiei si a intregii capacitati administrative spre utilizarea eficienta si integrala a fondurilor europene trebuie sa ramana prioritatea zero a tuturor autoritatilor statului. Totodata, merita sa intensificam promovarea de politici pro-active de atragere si crestere a capitalului privat, atat strain cat si romanesc, care sa sustina dezvoltarea antreprenoriatului pe baze competitive", sustine Cosmin Marinescu.

El considera ca lectiile dure din toata aceasta perioada de pandemie si post-pandemie, la nivel economic, social si chiar politic, este posibil sa genereze mai multa perseverenta, dar si dorinta de a face lucrurile altfel, pentru a depasi neajunsurile actuale si pentru a trece intr-o noua etapa a dezvoltarii ca tara.

"Avand convingerea ca mediul de afaceri si guvernanta politica dispun de idei si resurse pentru a depasi provocarile actuale, doresc sa va asigur ca vom lucra impreuna si in continuare, ca sa putem genera, pentru Romania de maine, un model de dezvoltare competitiv, rezilient, european!", a mai aratat Cosmin Marinescu.