Dupa aproape un deceniu de crestere foarte puternica a PIB-ului, Romania se pregateste pentru o incetinire economica brusca. Potrivit raportului Comisiei Europene din 11 noiembrie 2022, Romania va inchide anul 2022 cu o crestere de 5,8% a PIB-ului, semn al unei redresari economice post-pandemie, bazata in principal pe consumul intern. Pe de alta parte, insa, cresterea estimata a PIB-ului pentru 2023 este de sub 2%, cu perspective mai degraba negative, in conditiile in care Romania a intarziat conceperea si implementarea Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), ceea ce duce la o scadere a investitiilor viitoare. Potrivit Comisiei Europene, este de asteptat ca Romania sa nu beneficieze de sprijin semnificativ extern. Se preconizeaza ca inflatia se va mentine ridicata pe tot parcursul anului 2023, iar reducerea deficitului comercial, aflat la cel mai inalt nivel din toate timpurile, va ramane o provocare, avand in vedere contextul macroeconomic si alegerile din 2024.

In raportul de tara din 26 septembrie 2022, Fondul Monetar International (FMI) recomanda Romaniei sa implementeze masuri de disciplina fiscala prin reducerea cheltuielilor (inclusiv legate de plafonarea preturilor la energie), cresterea impozitarii (venituri personale, TVA) si devalorizarea leului. Propunerile de masuri de austeritate din partea FMI vor reduce, desigur, veniturile disponibile si, in consecinta, vor duce la o dinamica scazuta a cresterii PIB-ului bazate pe consum. Conform raportului ING CEEMEA FX Outlook 2023, leul se va deprecia semnificativ in prima jumatate a anului 2023.

De asemenea, din punct de vedere geopolitic, Romania, la fel ca Polonia, se afla in imediata apropiere a conflictului generat de Rusia. Nu este o coincidenta faptul ca, in 2023, Romania isi va mari cheltuielile pentru aparare la 2,5% din PIB, urmand aceeasi directie ca Polonia de a aloca un buget mai generos acestui domeniu. Tensiunile geopolitice vor continua, in contextul in care Republica Moldova se confrunta cu o amenintare din ce in ce mai mare din partea Rusiei, iar regiunea, cu o probabilitate mai mare de contagiune.

Acestea fiind spuse, se pare ca prognoza macroeconomica pentru Romania este inca mai optimista decat perspectivele generale privind Uniunea Europeana. Potrivit CNBC, „zona euro va trece printr-o perioada de recesiune profunda si se va redresa dificil si lent”. Articolul citeaza declaratiile lui Christine Lagarde, Presedinta Bancii Centrale Europene (BCE), cu privire la probabilitatea crescuta de recesiune, precum si pe ale economistilor BCE cu privire la o recesiune „profunda” in primul semestru al anului 2023, urmata de o redresare lenta, din cauza dinamicii pietei de energie si a intreruperilor inregistrate pe lanturile de aprovizionare. Articolul subliniaza cresterea negativa a PIB-ului Germaniei in 2023, de -1%, iar anterior, am asistat la scenarii sumbre pentru Italia, in timp ce Austria si Belgia deja inregistreaza contractie economica, potrivit estimarilor.

Perspectivele macroeconomice privind UE si Romania determina sectorul bancar sa-si ajusteze strategia. Bancile din Romania vor intra in aceasta etapa de corectie mai bine capitalizate decat oricand, insa vor exista zone vulnerabile la care trebuie sa fie atente.

Autoritatile de supraveghere au cerut bancilor sa-si reevalueze strategia si modelul de business pentru a asigura viabilitatea strategiei actuale si a profitabilitatii, tinand cont de apetitul pentru risc al bancilor. Pentru a recalibra eficient strategia si a avea un model de afaceri viabil (pe termen scurt, mediu si lung), bancile trebuie sa-si alinieze apetitul pentru risc la mediul concurential in care activeaza si la proiectiile financiare. Cele mai mari provocari legate de proiectiile financiare sunt calitatea activelor si modelul de inregistrare a provizioanelor. Dupa ce bancile au avut trei ani extraordinari, dar pe ale caror cifre, din pacate, nu se pot baza, deoarece ele nu reflecta calitatea reala a activelor - din cauze multiple, care includ masurile de sprijin guvernamental, precum moratoriile, ce fac ca imprumuturile neperformante sa nu fie inca vizibile in bilanturi -, acum trebuie sa-si recalibreze metodologia IFRS9 si modelele de provizionare.

La fel ca in toate statele UE, autoritatile locale de supraveghere si autoritatea nationala de rezolutie preseaza bancile sa se conformeze cerintelor minime de fonduri proprii si de pasive eligibile (MREL). Situatia actuala a pietelor europene de capital si monetare face ca emisiunea de obligatiuni MREL de catre creditorii romani sa fie un demers deosebit de costisitor, punand presiune suplimentara asupra potentialei profitabilitati a modelului de business.

Prezenta bancilor romanesti in Republica Moldova (prin filiale ori sucursale ale bancilor cu capital romanesc sau ale subsidiarelor din Romania ale bancilor din zona euro) provoaca ingrijorare din punctul de vedere al capacitatii de asigurare a continuitatii si de reluare a activitatii in cazul in care conflictul s-ar extinde in Republica Moldova. Presiunea geopolitica obliga bancile sa-si evalueze optiunile de gestionare a prezentei in aceasta tara – pot sa iasa de pe acea piata sau sa se protejeze cu ajutorul unui mod hibrid si mai riguros de asigurare a continuitatii businessului. Experienta din Ucraina a dat cateva lectii valoroase bancilor europene si romanesti.

Inrautatirea climatului economic a generat cresterea riscului de credit si va duce la deteriorarea calitatii portofoliilor de credite. Trecerea unor active din categoria I (credite care nu au suferit cresteri semnificative ale riscului de credit) in categoria a II-a (debitori cu un risc crescut fata de cel previzionat la momentul acordarii creditului) sau o trecere din categoria a II-a in cea de-a III-a (credite neperformante) va influenta previziunile bancilor privind provizioanele si, intr-un scenariu pesimist, le va creste rata de credite neperformante. In ambele cazuri, bancile au nevoie de un cadru ajustat de indicatori cu ajutorul carora sa identifice din timp creditele care au nevoie de restructurare. De asemenea, ele trebuie sa ia initiativa si sa-si faca un plan de optimizare a bilantului care include vanzarea de credite neperformante. Cadrul fiscal actual ridica obstacole in acest sens, asadar este nevoie de atentie sporita privind modul in care autoritatea de reglementare se coordoneaza cu statul pentru a oferi bancilor posibilitatea de a renunta la expunerile neperformante costisitoare.

In ciuda turbulentelor geopolitice si financiare, BCE si BNR au dat dovada de un apetit scazut fata de incetinirea procesului de tranzitie verde. Dimpotriva, BCE a dat un ultim avertisment bancilor din zona euro si le-a cerut sa-si identifice, raporteze si gestioneze vulnerabilitatile, in timp ce BNR pregateste un cadru foarte elaborat de supraveghere in privinta riscurilor climatice, care va genera si el provocari bancilor din Romania. Cadrul de supraveghere privind riscurile climatice din Romania va fi primul de acest gen din UE, conform asteptarilor. Bancile vor trebui, in esenta, sa isi re-segmenteze portofoliile pe baza unor indicatori privind riscurile climatice, a unei modalitati de cuantificare a riscurilor si a strategiei de abordare a acestora.

De asemenea, bancile din Romania vor trebui sa-si intensifice eforturile de asigurare a protectiei in fata riscurilor cibernetice. Intensificarea razboiului cibernetic si situatia geopolitica instabila cresc mai mult decat oricand riscul de contagiune in Europa Centrala si in Romania, inclusiv prin masuri neconventionale, cum ar fi atacurile cibernetice. Desi bancile din Romania au facut progrese, procesul accelerat de transformare digitala din ultimii ani le face mai vulnerabile decat oricand.