Cladirea cu consum de energie aproape egal cu zero nu este, practic, o cladire in care verificam coincidenta cu zero. Este un concept stabilit la nivel national. Definitia este una generala, dar zic eu foarte clara, si conduce gandul catre o perspectiva mai larga de dezvoltare durabila. Chiar daca pare mult, contributia de 30% din surse regenerabile la consumul de energie primara al cladirii a fost stabilita in perspectiva asigurarii unei cladiri durabile. Nu construim o cladire noua pentru zece ani, ci poate pentru 100 de ani. Si atunci, practic, nivelurile de performanta care sunt stabilite pentru trei parametri (pentru consumul de energie primara, pentru emisiile de CO2 si contributia din surse regenerabile) ar trebui sa corespunda unei utilizari viitoare a cladirii, astfel incat sa nu ajungem, paradoxal, ca noile cladiri pe care le construim acum, sa trebuiasca sa le renovam peste 10 ani.

 

In fond, ar trebui sa privim acest concept de nZEB ca pe un joc de puzzle. Obiectul este cladirea si avem nevoie de piesele potrivite pe care trebuie sa le aranjam in mod adecvat. Daca intelegem acest lucru, deja conceptul de nZEB devine implementabil. Spuneam ca este un concept legal, pentru ca exista obligatii prevazute la nivelul legii, dar cu toate acestea, se pare ca nu este usor de integrat in practica curenta in Romania si sunt foarte multe cauze, foarte multe bariere, eu m-as focaliza pe trei dintre ele, care mi se par cele mai importante. Prima este legata chiar de acest puzzle, de acest spatiu, si anume optimizarea integrarii tehnologiilor care exista deja pe piata. Nu trebuie sa pornim de la un mare program de cercetare, ca peste 10-15 ani sa aplicam nZEB. Tehnologia exista pe piata, in constructii, instalatii, in surse regenerabile. Trebuie doar sa stim cum sa le punem cap la cap, astfel incat sa ajungem la un ordin economic conjunctural astazi sau o perioada de timp viitoare. A doua bariera este lipsa unei finantari adecvate, inteligente, flexibile si care sa stimuleze. Si a treia bariera, poate chiar cea mai importanta referitor la pregatirea pietei pentru a integra acest concept nZEB este reprezentata de constientizare si de competente, de comunicarea eficienta pentru cresterea constientizarii si pregatirea profesionala a tuturor specialistilor pentru a asigura competentele necesare.

 

Pornind de la optimizarea integrarii tehnologiei existente pe piata, dincolo de legea care a fost proaspat modificata (Legea nr. 101/2020), de vreo doi ani, cel putin, metodologia de calcul, care este o reglementare ce face parte din legislatia secundara, este in proces de revizuire. Acum suntem in procesul final de revizuire si, cel mai probabil anul acesta, speram chiar la inceputul toamnei, sa avem publicata aceasta reglementare tehnica critica pentru domeniul performantei energetice. Aceasta metodologie ar trebui sa dea cheia pentru construirea jocului de puzzle. Ar trebui ca prin ea sa se evalueze impactul integrarii diverselor tehnologii pentru a se obtine performanta la standard nZEB. Dar ea contine acum, in faza finala de revizuire, o detaliere mai buna a conceptului nZEB, prin prisma fizicii constructiilor, a principiilor casei pasive cu indicatori de performanta partiala care sunt specifici, masurabili, sunt usor si posibil de atins, sunt relevanti si se stie momentul de timp in care trebuie sa fie evaluati. De asemenea, metodologia contine schema de certificare a performantelor energetice, care ar trebui sa ofere evaluarea si validarea performantei nZEB pentru anul viitor.

 

Totusi, aceasta metodologie va avea nevoie si de un timp de aplicare putin mai lung, probabil cel putin sase luni, pentru a putea fi adaptata la piata, testata si cumva invatata de catre cei care o aplica. Este nevoie de ghiduri tehnice pentru proiectanti, care sa detalieze cum se aplica metodologia, pentru arhitecti, pentru ingineri, pentru auditorii energetici pentru cladiri. E nevoie de ghiduri de executie pentru companiile de constructii, pentru diverse etape ale procesului de construire, dar si de ghiduri de aplicare sau de implementare, cu proceduri administrative pentru administratia publica, pentru beneficiari. Cu siguranta, sunt foarte putine primarii care si-au asumat verificarea respectarii legii in ceea ce priveste autorizarea cladirilor noi.

 

Strategia de Renovare a Cladirilor pe Termen Lung, care a fost elaborata intr-un proiect al MLPDA, cu sprijin de la Banca Mondiala si cu asistenta din partea Institutului National Urban-Incerc, este in curs de aprobare si ofera un cadru, ofera obiectivele pentru 2030, 2040 si 2050. Este la fel ca Strategia de Dezvoltare Durabila, elaborata in acest moment pe orizontul de timp de zece ani, si contine modalitati de atingere, de monitorizare a obiectivelor, programe, instrumente de finantare, practic ofera cadrul strategic in care putem sa ne gandim, dincolo de nZEB, cum putem sa facem renovarea aprofundata sau atingerea standardului nZEB la renovari.

 

Al doilea obiectiv este finantarea. Ar trebui sa fie o finantare adecvata, flexibila, inteligenta si care sa stimuleze. Ghidul de cost optim face parte dintr-o procedura de a stabili cerintele minime de performanta energetica si nivelul nZEB in conditii de fezabilitate a costului. Aceasta presupune, totusi, o schimbare de paradigma, de concept, la nivelul tuturor. O schimbare de la a gandi in termeni de «fac pentru cati bani am acum», adica in termeni de costuri, la investitie pe termen lung. Vreau sa obtin cel mai mic cost total pe durata de utilizare a cladirii. Atata vreme cat nu o sa putem sa facem aceasta tranzitie in mentalitatea noastra, nu cred ca o sa avem un impact favorabil asupra costului. In fond, o cladire durabila sau o renovare a unei cladiri existente la un standard ridicat reprezinta o investitie si, in acest context, este necesara dezvoltarea de instrumente de finantare accesibile, care sa fie stimulative si sa poata sa fie complementare cu alte instrumente. E vorba de granturi cu contributie proprie. Sunt solutiile cele mai bune la acest moment, astfel incat sa fie stimulata atragerea finantarii private pentru a oferi un efect de multiplicare.

 

Ar trebui sa se asigure posibilitatea de cuplare a diverselor instrumente de finantare. De exemplu, Casa Verde Fotovoltaice cu viitorul program pe care il asteapta toata tara, Casa Eficienta Energetic, respectiv cele doua programe de finantare de la Administratia Fondului de Mediu. Ar trebui sa se coreleze eficienta energetica cu rezilienta seismica, obiectul este tot o cladire, adica lucrari de crestere a performantei energetice si, in acelasi timp, cu consolidarea cladirii. Nu avem cum sa avem programe care sa le imbrace pe toate, ar fi foarte ambitios sa credem asta, si atunci, daca avem programe care ataca fiecare obiectiv in sine, ar trebui ca aceste programe sa fie cuplate.

 

Avem nevoie de credite ipotecare, de credite dedicate, astfel incat sa existe finantare privata tot mai vizibila. Pentru asta, e o conditie foarte simpla, sa fie atractive aceste interventii obtinute prin credite ipotecare. Astfel, daca rata de returnare a imprumutului este mai mica decat economia din consum de energie pe care o fac prin investitia respectiva pentru care ma imprumut la banca, atunci eu nu mai am un cost, nu mai am o investitie, ci am o pusculita. Practic, pe termen lung pe durata creditului, fac o economie de bani. Dar asta inseamna sa se dezvolte aceste produse bancare si, in acelasi timp, bancile sau institutiile de finantare ar trebui sa isi adapteze limbajul pe intelesul beneficiarului, astfel incat indicatorii de performanta sa fie mai usor intelesi de catre cei care fac creditele, adica de clienti.

 

Punctul al treilea de discutie si anume constientizare si competenta, cred ca este cel mai delicat, deoarece eforturile facute inca nu ating o masa critica absolut necesara pentru a schimba lucrurile in piata. Vorbim despre formarea profesionala, in primul rand, si as mentiona proiectele Train to nZEB si Fit to nZEB pe care le-am implementat in cadrul institutului si al clusterului Pro nZEB, prin dezvoltarea acelui hub - Building Knowledge Hub Romania, in care am dezvoltat programe si cursuri pentru trei grupuri tinta: primul - specialisti sau proiectanti, al doilea - executanti si al treilea - factori de decizie.

Cu privire la constientizare, pornim de la ceea ce exista acum: exista un proiect al MLPDA, in care a fost dezvoltata strategia de renovare pe termen lung, in care va fi lansata o campanie nationala pentru constientizare, pentru comunicare in implementarea Strategiei. In al doilea rand, am inceput un proiect pe Orizont 2020, Caravana nZEB, in care, pornind de la Building Knowledge Hub, incercam sa organizam niste evenimente diverse, pentru stimularea utilizarii de personal calificat in constructii, cel mai important eveniment fiind Saptamana nZEB, in care, practic, timp de o saptamana, sa mergem in patru orase, incepand de la anul si, cand restrictiile datorate pandemiei vor permite acest lucru, in conditii bune, astfel incat sa comunicam beneficiile nZEB, sa avem consultari cu factorii interesati.

 

Practic, constructia de cladiri nZEB nu ar mai trebui sa fie o provocare pentru industria constructiilor, ci ar trebui sa fie o ocazie de relansare economica. Aceasta ocazie nu cred ca trebuie ratata, mai ales in contextul in care avem si instrumentele de finantare anuntate. E nevoie de adaptare, de o evolutie a modelului de afaceri actual in sectorul de constructii. Toti factorii implicati, de la proiectant, pana la executant, ar trebui sa inteleaga faptul ca daca nu se pregatesc acum pentru a implementa conceptul nZEB s-ar putea ca maine sa nu mai fie pe piata. De alta parte, cei care se pregatesc astazi, maine vor avea un avantaj fata de competitori.