Economia circulara poate diminua cu aproape o treime volumul actual al consumului de resurse si materii prime la nivel global, prelungind durata de viata a produselor si asigurandu-se ca acestea intra in cicluri de viata complete, prin reciclare si reintegrare in productie, iar acest lucru se intampla fara a afecta oferta si calitatea bunurilor si a serviciilor esentiale (nutritie, mobilitate, locuinte si infrastructuri sau bunuri de larg consum), calitatea vietii sau progresul social si economic, indica studiul „The Circularity Gap”, realizat de agentia internationala Circle Economy in colaborare cu Deloitte. Consumul global de resurse si materii prime s-a triplat in ultimii 50 de ani, consumul per capita depaseste de aproape doua ori pragul de echilibru, iar in ultimii sase ani economia mondiala a exploatat si a folosit mai mult decat in intreg secolul XX, creand dezechilibre naturale majore si perspective nesustenabile pentru mai multe regiuni, specii si industrii, mai arata studiul.

Ritmul tranzitiei catre economia circulara ramane, insa, subdimensionat in raport cu volumul anual de exploatare a resurselor, inclusiv a resurselor vulnerabile sau virgine. Economia globala este in prezent circulara in proportie de doar 7,2%, in scadere comparativ cu 2018, cand prima editie a studiului o estimase la 9,1%. Este vorba despre o scadere procentuala, nu in valoare absoluta, care arata ca se exploateaza si se consuma din ce in ce mai mult si mai putin responsabil, iar politicile de ecologizare a industriilor nu reusesc sa tina pasul.

„Economia circulara inseamna mai mult decat reciclare si ecologizare, iar principiile ei – use less, use longer, make clean, use again – raspund la cel putin doua dintre marile provocari de actualitate pentru industrii si economii: accesibilitatea resurselor si reducerea amprentei de carbon. Un nivel de circularitate de numai 7,2% in prezent in economia globala si aflat in continua scadere in ultimii ani arata ca industriile raman ambitioase si competitive, in ciuda dificultatilor din ultimii ani, dar nu sunt eficiente in exploatarea resurselor si a materiilor prime. Studiul propune o serie de solutii de diminuare a consumului, organizate sub trei mari principii: reducere, regenerare si redistribuire, aplicabile tuturor categoriilor de industrii si resurse si avand la baza ideea ca fiecare deseu irosit este o sansa ratata la sustenabilitate”, a declarat Sorin Elisei, Director, Deloitte Romania, liderul practicilor de sustenabilitate si energie.

 

 

Din perspectiva de mediu, studiul prezinta concluzii alarmante: in ultimii 30 de ani, a fost despadurita la nivel global o suprafata totala de peste 420 de milioane de hectare, in timp ce aproape jumatate din solurile planetei sunt serios degradate, oceanele au o aciditate cu peste 30% peste limitele admise, 85% din rezervele piscicole sunt in colaps, iar fauna salbatica s-a diminuat cu 70%. In plus, peste 70% din emisiile de carbon la nivel global provin din extragerea si prelucrarea resurselor naturale, in procese clasice, de economie liniara (take, make, waste).

Studiul arata ca renuntarea la combustibilii fosili si diminuarea cererii de agregate minerale, precum nisipul si pietrisul, sunt actiuni care ar putea avea impact imediat asupra acestei stari de fapt, iar industriile cu amprenta mare asupra calitatii aerului, solului si apelor, precum industria alimentara (responsabila de aproape o treime din emisiile cu efect de sera si principala cauza a pierderii biodiversitatii), industria prelucratoare (principala sursa de poluare chimica si de deseuri cu degradare lenta), constructiile (responsabile de 55% din consumul de electricitate si un sfert din solurile degradate la nivel global) si transporturile (aproape jumatate din emisiile de carbon, cu perspective de a depasi 60% pana in 2050), trebuie tratate cu prioritate.

„Romania face primii pasi in tranzitia de la o economie liniara la una circulara, un proces complex si de lunga durata. In 2021, economia romaneasca era circulara in proportie de numai 1,4%, comparativ cu media UE de 11,7%. Strategia Nationala privind Economia Circulara, adoptata in septembrie 2022 si care va fi completata de un Plan de actiune pana in al treilea trimestru al acestui an, da un semnal important si oportun. Aceasta a identificat primele sapte sectoare economice ca potential de circularitate pentru Romania – agricultura si silvicultura, auto, constructii, alimente si bauturi, ambalaje, textile, echipamente electrice si electronice –, care vor fi vizate, asa cum recomanda si studiul, de actiuni concrete si prioritare in Planul de actiune. Practic, toate aceste arii vor naste oportunitati importante de afaceri pentru companii, care vor avea la dispozitie noi facilitati si surse de finantare publice si private”, a declarat Adrian Teampau, Director Servicii Fiscale, Deloitte Romania.

Studiul subliniaza, totodata, inechitatea beneficiilor economice obtinute pe baza resurselor exploatate la nivel global. In ultimii 50 de ani, populatia planetei s-a dublat, insa consumul de resurse a crescut de peste trei ori, beneficiile favorizand net economiile consolidate din America de Nord si Europa. In 2015, doar opt mari economii (Franta, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA, Canada si Federatia Rusa), au produs peste 85% dintre gazele cu efect de sera la nivel global. In prezent, cifrele cresc galopant in state cu economii emergente si se estimeaza, de exemplu, ca numai China este responsabila de 75% din cresterea consumului de materii prime in ultimii 20 de ani.

Solutiile propuse de studiu vizeaza trei categorii de state, in functie de dimensiunile si amprenta economiilor lor in ecuatia globala a consumului de resurse. In primul rand, statele Shift, cu venit mare pe cap de locuitor si nivel de trai ridicat, care consuma cea mai mare parte a resurselor si se afla la originea principalelor dezechilibre naturale; in aceasta categorie intra statele europene si din America de Nord, Australia, tarile din Golf si din Orientul Indepartat, care trebuie sa reduca supra-consumul si sa accelereze eforturile de ecologizare a mijloacelor de productie, recomanda studiul. Urmatoarea categorie, statele Grow, include China, tarile din Europa de Est si Caucaz, Asia Centrala si America Latina, care se industrializeaza accelerat si a caror clasa de mijloc creste; acestea consuma semnificativ mai mult in ultimii ani si, potrivit raportului, trebuie sa se concentreze pe a stabiliza consumul de resurse. Ultima categorie, statele Build, se refera la tari si teritorii din Africa si Asia de Sud si Sud-Est, care desi gazduiesc cea mai mare parte a populatiei lumii, consuma mai putin de 10% din cat consuma statele Shift si prezinta decalaje sociale si economice importante. Acestea trebuie sa beneficieze de cotele de consum eliberate de celelalte categorii, sa isi dezvolte infrastructura si sa conduca nivelul de trai spre standardele occidentale. Cooperarea internationala si parteneriatul public-privat sunt esentiale in agregarea acestor obiective, in planificarea si implementarea lor, mai subliniaza studiul.