Parlamentul European a votat in 7 octombrie Legea Climei, care poate transforma Europa in primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor. Pentru a se adapta la aceste noi planuri europene, Romania va trebui sa schimbe fundamental strategiile sale privind sectorul energetic, transportul si alte domenii care influenteaza amprenta de carbon a acesteia.

Atingerea neutralitatii climatice pana in 2050 va deveni obligatorie pentru fiecare stat membru UE, care trebuie sa infiinteze un organism special pentru monitorizarea procesului de armonizare a practicilor nationale cu legislatia europeana. La randul ei, Uniunea Europeana va infiinta un corp consultativ independent care va verifica daca politicile sunt in linie cu prevederile Acordului de Clima de la Paris. Va fi format din oameni de stiinta selectati de Parlament, Comisie si statele membre.

Toate proiectele finantate de UE vor trebui sa fie in linie cu combaterea efectelor schimbarilor climatice.

Un pas important va fi reducerea emisiilor cu 60% pana in 2030, o tinta peste cele de 50-55%, propuse de Comisia Europeana, dar putin sub cea de 65%, ceruta de oamenii de stiinta. Tinta stabilita in anii anteriori era de doar 40%, insa raportul IPCC din 2018 a expus urgenta climatica si nevoia unor tinte mai ambitioase, care pot mentine incalzirea globala in jurul tintei de 1.5 grade Celsius, stabilita prin Acordul de la Paris. La o incalzire globala medie de peste 1.5 grade, catastrofele climatice cresc exponential, la fel si dificultatea, sau chiar imposibilitatea omenirii de a le gestiona.

„Votul din Parlamentul European este un semnal de alarma serios pentru Romania”, spune Vlad Catuna, campaigner Greenpeace Romania.

Romania deja se confrunta cu efecte ale schimbarilor climatice: desertificarea din sud continua in ritm accelerat, cu o seceta fara precedent in sud-estul tarii si inundatii puternice in vest. Daca planurile eficiente pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice intarziau sa apara, decizia Parlamentului European va obliga Romania la schimbari fundamentale.

„Autoritatile romane sunt obligate sa puna osul la treaba. Reducerea cu 60% a emisiilor si atingerea neutralitatii climatice pana in 2050 inseamna renuntarea cat mai rapida la carbune si la ceilalti combustibili fosili, cum ar fi gazul, inseamna investitii masive in tehnologie si infrastructura pentru energie verde si accesibila, inseamna democratizarea consumului energetic si sustinerea prosumatorilor, inseamna protejarea biodiversitatii, conservarea si extinderea padurilor. Inseamna o tranzitie energetica verde si echitabila, unde regiunile cu sectoare energofage nu sunt lasate la voia intamplarii, ci sunt sustinute pentru a se dezvolta durabil. Inseamna stoparea de subventii pentru combustibili fosili”, spune Vlad Catuna, coordonator campanii pe Clima si Energie la Greenpeace.

Strategiile nationale din acest moment nu pot asigura atingerea obiectivelor -- nici macar a celor asumate in anii precedenti, cum ar fi o mai mare eficienta energetica sau mai multa energie regenerabila, unde Romania are potential semnificativ.

Romania este nevoita sa isi revizuiasca Planul National Integrat pentru Energie si Schimbari Climatice (PNIESC), Strategia Energetica Nationala si sa lucreze la o noua Strategie Nationala privind schimbarile climatice, inclusiv pentru capacitarea functionarilor din institutiile publice. Romania trebuie sa lanseze strategii pentru renuntarea la carbune si pentru instalarea de capacitati noi de energie regenerabila.

La nivelul UE, sectorul transporturilor este printre cei mai mari contribuitori de emisii -- a generat 27% din emisiile de gaze cu efect de sera din UE, in 2017.

„Votul din Parlamentul European pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 60% va impacta puternic si sectorul transportului din Romania, in sensul ca statul trebuie sa prioritizeze crearea retelelor de transport public bazate pe energie regenerabila, sa modernizeze urgent infrastructura feroviara existenta, sa imbunatateasca si sa extinda rapid infrastructura pentru biciclete si pietoni, sa incurajeze extinderea serviciilor de micro-mobilitate. Este urgent ca orasele din Romania sa implementeze restrictii rutiere precum zone cu emisii reduse sau zone inchise traficului rutier. De asemenea, Romania trebuie sa legifereze accelerarea procesului de renuntare la masinile diesel si pe benzina si sa sustina constructia statiilor de incarcare pentru vehicule electrice”, spune Alin Tanase, coordonator campanii Greenpeace in domeniile Transportului si Calitatii aerului.

Nu doar ca Romania nu are planuri eficiente pentru reducerea emisiilor si combaterea schimbarilor climatice, dar modul in care au votat parlamentari romani indica faptul ca majoritatea inca nu inteleg pe deplin urgenta climatica. Doar 14 europarlamentari romani au votat pentru reducerea emisiilor cu 60%, in vreme ce 15 au votat impotriva, 3 s-au abtinut si unul a fost absent.

Intre 1 si 2 octombrie, Greenpeace Romania a organizat un maraton de 33 de ore, prin care activistii au cerut celor 33 de europarlamentari romani sa voteze o Lege a Climei care poate mentine incalzirea globala in jurul tintei de 1.5 grade. Pana la finalul maratonului, peste 3000 de cetateni au semnat petitia care le cerea europarlamentarilor sa voteze tinte ambitioase in cadrul Legii Climei.

„Sistemul actual pur si simplu nu este benefic pentru societate, deoarece continua sa investeasca in combustibili fosili, in poluare si inegalitate, in detrimentul sanatatii publice si al protejarii planetei. Aceasta stare de fapt nu mai poate fi o optiune”, incheie Alin Tanase.