Piata europeana a constructiilor a fost zguduita ieri de consecintele deciziei monetare luate de Banca Nationala a Elvetiei (SNB) de a elimina bariera de paritate a francului elvetian (CHF) in raport cu moneda europeana (raportul impus in urma cu 3 ani fiind de 1,2 CHF/euro). Efectele au fost imediate si s-au reflectat, cel mai acut, asupra actiunilor marilor concernuri elvetiene ce deruleaza operatiuni extinse de export (ponderea livrarilor pe plan extern fiind de 50,4% dintr-un Produs Intern Brut - PIB - situat, in 2013, la 646 miliarde USD). Astfel, o volatilitate extrem de ridicata (cea mai mare din ultimii 27 de ani consemnate de bursa de valori de la Zurich, conform evaluarilor specialistilor) a afectat valoarea de piata a unor grupuri precum Holcim si Sika, mai putin influentat fiind furnizorul de ascensoare si scari rulante Schindler. Reactia pietelor de capital este fireasca, reprezentand o repercusiune a aprecierii bruste a CHF (ajunsa, in primele momente care au urmat anuntului SNB, la aproape 30% si ulterior stabilizandu-se in jurul nivelului de 15%). Explicatia oficialilor bancii centrale pentru actiunea respectiva a fost constituita de disparitia, cel putin din punct de vedere teoretic, a pericolelor de apreciere excesiva a monedei, fapt contrazis in mod dur de realitate. Justificarea reala este data de intentia Bancii Centrale Europene (ECB) de a implementa, in cadrul unei reuniuni ce va avea loc in viitorul apropiat, a asa-numitei masuri de "quantitative easing", care va insemna achizitia masiva de obligatiuni suverane, prin cresterea masei monetare. Astfel, presiunile existente asupra monedei unice europene au sanse mari de a creste in perioada urmatoare, iar acest efect, coroborat cu consolidarea masiva a USD din ultima perioada, i-a determinat pe oficialii SNB sa ia masuri de protectie a monedei proprii (cu atat mai mult cu cat mentinerea pragului existent presupunea insertia pe piata a unor sume considerabile). De asemenea, s-a incercat limitarea impactului asupra economiei reale prin decizia de stabilire a unor rate negative ale dobanzilor la depozite (de la 0,5% la -0,75%) pentru a preveni eventuale incercari de tezaurizare in moneda elvetiana a investitorilor care incearca sa-si schimbe pozitiile avute in acest moment. Din pacate, pana in prezent strategia respectiva se pare ca nu a avut rezultatele scontate, iar perspectivele sunt destul de pesimiste, avand in vedere o preconizata depreciere si mai importanta a monedei euro. Un efect opus ar putea fi indus de pozitia guvernului de la Berlin, care se opune, in mod ferm, masurilor de "quantitative easing", insa, pana la adoptarea unei decizii finale, piata valutara, alaturi de cea mobiliara, se va confrunt cu o volatilitate extrem de ridicata. Urmarile imediate pentru sectorul constructiilor din Romania sunt dificil de evaluat in acest moment, insa avand in vedere legarea puternica a monedei nationale de euro este greu de presupus ca tara noastra va ramane insensibila la evenimentele curente.