Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a anuntat recent adoptarea unor masuri de relaxare cantitativa (QE), de pana la 60 miliarde euro pe luna, din martie 2015 pana in septembrie 2016, pentru a revigora economia zonei euro, dupa cum a transmis recent agentia Reuters. „Conform programului extins al BCE, achizitiile lunare combinate de obligatiuni suverane ale statelor din zona euro si bonduri corporatiste se vor ridica la 60 miliarde euro, incepand din martie 2015 si cel putin pana in septembrie 2016”, a declarat Mario Draghi. Potrivit analistilor, propunerea de a injecta fonduri suplimentare in economia zonei euro reflecta determinarea presedintelui BCE de a extinde bilantul institutiei pentru a preveni deflatia si a stimula redresarea economica a statelor in care se utilizeaza moneda unica. Majoritatea specialistilor opina anterior ca BCE nu va modifica nivelul de cost al creditarii in zona euro, dupa ce rata anuala a inflatiei in aceasta parte a Europei a continuat sa scada in luna decembrie 2014, ajungand la -0,2%, mult sub tinta de 2% avuta in vedere de oficialii bancii centrale. Aceasta este prima scadere a ratei inflatiei in teritoriu negativ inregistrata de zona euro dupa luna octombrie 2009. Daca tendinta respectiva se va prelungi, zona euro va intra intr-o perioada de deflatie, fenomen pe care BCE incearca sa-l evite prin crearea de moneda. Totusi, acest aspect ar putea duce la devalorizarea euro, cel mai probabil in favoarea dolarului american sau altor valute si nu se cunoaste inca impactul pe care noua politica a BCE il va avea asupra pietelor financiare, prea putin pregatite pentru un aflux monetar suplimentar de aproape 1.100 miliarde euro in urmatoarele 18 luni. De asemenea, o necunoscuta este deocamdata si strategia care cu siguranta va fi aplicata in contrapartida de Rezerva Federala a SUA (FED). In orice caz, comunicatul oficial al BCE informeaza ca, in cursul zilei de 22 ianuarie 2015, consiliul guvernatorilor Bancii Centrale Europene a anuntat aplicarea un program extins de achizitionare de active. „Prin acest program, care are drept scop indeplinirea mandatului privind stabilitatea preturilor, BCE va adauga achizitia de obligatiuni suverane la programele existente de achizitionare de active din sectorul privat, in vederea contracararii riscurilor inregistrarii unei inflatii scazute pentru o perioada prea indelungata. Consiliul guvernatorilor a adoptat aceasta decizie intr-o situatie in care majoritatea indicatorilor privind inflatia efectiva si cea anticipata in zona euro au tins catre minimele istorice. Intrucat diverse efecte secundare potentiale asupra proceselor de stabilire a preturilor si a salariilor amenintau sa afecteze nefavorabil evolutiile preturilor pe termen mediu, aceasta situatie a necesitat un raspuns energic din partea politicii monetare”, au explicat expertii BCE.

Oficialii bancii centrale a Europei se mai asteapta ca, prin noul program, „achizitiile de active sa ofere un stimul monetar economiei, intr-un context in care ratele dobanzilor reprezentative ale BCE se situeaza la limita inferioara. Achizitiile relaxeaza si mai mult conditiile monetare si financiare, reducand costul accesului la finantare al firmelor si al populatiei. Aceasta tinde sa sprijine investitiile si consumul si contribuie, in cele din urma, la revenirea ratelor inflatiei la valori apropiate de 2%. Proiectul adoptat va include, in consecinta, programul de achizitionare de titluri garantate cu active (ABSPP) si programul de achizitionare de obligatiuni garantate (CBPP3), ambele lansate in ultimele luni ale anului trecut. Achizitiile lunare cumulate se vor ridica, astfel, la 60 miliarde euro. Se intentioneaza efectuarea acestora cel putin pana in luna septembrie 2016 si, in orice caz, pana cand consiliul guvernatorilor va constata o ajustare sustinuta a traiectoriei inflatiei care sa fie in concordanta cu obiectivul de a mentine rate ale inflatiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu”. BCE mai sustine ca va cumpara de pe piata secundara obligatiuni emise de administratiile centrale si agentiile din zona euro si de institutii europene, creand in contrapartida moneda, pe care institutiile ce au vandut titlurile o pot utiliza pentru a cumpara alte active si pentru a credita economia reala. In ambele cazuri, aceasta contribuie la relaxarea conditiilor financiare, dupa cum considera specialistii bancii. „Programul semnaleaza hotararea ferma a consiliului guvernatorilor de a-si indeplini obiectivul privind stabilitatea preturilor intr-un mediu economic si financiar fara precedent. Instrumentele utilizate sunt adecvate in imprejurarile actuale si sunt in deplina concordanta cu dispozitiile tratatelor UE. Referitor la achizitiile suplimentare de active, consiliul guvernatorilor detine controlul asupra tuturor elementelor de conceptie ale programului, iar BCE va coordona achizitiile, mentinand astfel unicitatea politicii monetare a «Eurosistemului». Acesta din urma va recurge la implementare descentralizata pentru a-si mobiliza resursele. Cu privire la repartizarea pierderilor ipotetice, consiliul guvernatorilor a decis ca achizitionarile de titluri ale institutiilor europene (care vor reprezenta 12% din achizitiile suplimentare de active si care vor fi efectuate de BCN) vor face obiectul unei repartizari a pierderilor. Restul achizitionarilor suplimentare de active de catre BCN nu vor face obiectul unei repartizari a pierderilor. BCE va detine 8% din achizitiile suplimentare de active. Aceasta inseamna ca 20% din achizitiile suplimentare de active vor fi supuse unui regim de repartizare a riscurilor”, concluzioneaza expertii BCE.

Pentru economia romaneasca, situata in afara zonei euro, dar care se raporteaza la moneda unica, o eventuala depreciere a euro in raport cu dolarul va duce la instalarea unei tendinte asemanatoare la nivelul leului, cu impact asupra ratei inflatiei. Ramane insa de vazut in ce masura Banca Nationala a Romaniei, prin politicile sale monetare, va reusi sa stabilizeze situatia, in contextul in care noul program al BCE, anuntat la Frankfurt – Germania, reprezinta o surpriza pentru majoritatea analistilor internationali, care se asteptau la un flux monetar lunar mai redus. Imediat dupa anunt, pe pietele financiare cursul euro – si asa in scadere – s-a devalorizat cu 1% fata de dolar, pana la 1,14 USD pentru un euro, ceea ce ar putea insa ajuta exportatorii europeni. Insa, analistii New York Times considera ca de succesul acestui program depinde credibilitatea BCE, care a adoptat o asemenea decizie la sase ani dupa ce FED a luat prima masura similara (QE), urmata de inca doua runde ale unor asemenea programe de stimulare, care au constituit insa un succes din cauza particularitatilor economiei americane, ducand inclusiv la cresterea de peste trei ori a indicelui Standard and Poor’s 500    din 2009 pana in 2014. Fara a fi o noutate, programul QE s-a aplicat si in Marea Britanie, ajutand la recuperarea economica dupa criza financiara mondiala. Specialistii americani avertizeaza insa ca zona euro este alcatuita din state cu forte economice diferite (de exemplu, daca se compara cazul Germaniei si Frantei cu al Greciei profund indatorate sau cu al tarilor baltice, care au adoptat recent moneda unica). Astfel, ceea ce a fost potrivit pentru SUA sau Commonwealth ar putea avea un efect diferit in Europa, mai ales ca inca de la inceput se mizeaza pe impactul „psihologic” al anuntului. In orice caz, este cunoscut faptul ca, spre deosebire de SUA si Marea Britanie, in UE nu sunt disponibile obligatiuni guvernamentale pan-europene, similare celor ale Trezoreriei Statelor Unite, care au constituit vehiculul principal al succesului FED. Astfel, noua emisiune monetara a BCE se va indrepta si spre cumpararea de obligatiuni ale statelor cu probleme economice grave, cum ar fi Grecia, Portugalia, Italia etc. (aspect ce nu a fost negat de Mario Draghi), ceea ce nu presupune neaparat o crestere a credibilitatii, fiind mai degraba vorba despre o alta metoda tip „bail-out”. In plus, opiniile unor oameni de afaceri, reuniti in aceste zile la forumul economic mondial din Davos – Elvetia, indica faptul ca acestia nu considera cumpararea de obligatiuni drept un panaceu economic si nu intrevad ca, din cauza acestui program, pe fondul temerii privind cresterea inflatiei, consumatorii sa cumpere mai multe bunuri, iar companiile sa aloce mai multe fonduri pentru investitii. In schimb, bursele europene au reactionat favorabil la anuntul BCE, indicele Stoxx Europe 600 urcand imediat cu 1,7%, pana la cel mai ridicat nivel atins din decembrie 2007 si pana in prezent, inclusiv ca reactie la faptul ca programul este coroborat cu decizia de a mentine dobanzile de politica monetara la niveluri minime record. In randul celor 18 piete de capital din vestul Europei, cel mai mult au crescut, dupa cum era de asteptat, indicii nationali din Portugalia si Italia (cu +2% fiecare), iar indicatorul german DAX a ajuns la randul sau la un prag record, sporind cu +1,32%. Bursa din Paris a inchis joi cu un avans de +1,52% al indexului CAC 40, iar FTSE 100 de la Londra s-a majorat cu +1,02%. Toate acestea au avut loc pe fondul asteptarilor conform carora masurile BCE vor stimula economia europeana, sustinand in acelasi timp creditarea, iar in acest moment sunt favorizate actiunile companiilor din UE producatoare de bunuri de folosinta indelungata si ale corporatiilor implicate in exploatarea de resurse fosile. Pentru informatii suplimentare, www.ecb.europa.eu