Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3%, de la 2,5% pe an, incepand cu data de 6 aprilie 2022. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,5% pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2% pe an, de la 1,5%, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, CA al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

"Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobanzilor bancare, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5%±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala. BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu", se arata in comunicatul transmis de Banca Centrala in urma intrunirii.

"Aceasta decizie a fost in linie cu asteptarile noastre si ale pietei financiare, fiind determinata de nivelul ridicat al presiunilor inflationiste, intr-un context dominat de suprapunerea socurilor din sfera ofertei si de continuarea procesului de relansare economica post-pandemie", comenteaza dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica la Banca Transilvania, pe tema deciziilor.

In cadrul comunicatului sedintei de politica monetara, BNR atrage atentia cu privire la intensificarea presiunilor inflationiste pe segmentul CORE2 ajustat (la 5,9% an/an in februarie, peste previziunile institutiei), determinata de cresterea preturilor alimentelor procesate, in contextul majorarii cotatiilor internationale ale marfurilor agroalimentare, dar si ale costurilor cu energie si transport.

Pe de alta parte, entitatea bancara centrala evidentiaza deteriorarea din sfera economiei reale la finalul anului 2021, pe fondul evolutiilor nefavorabile din agricultura (din perspectiva ofertei agregate).

 

Comunicatul BNR subliniaza, insa, ameliorarea indicatorilor din sfera economiei reale in primul trimestru din 2022 - consolidarea dinamicii anuale din sfera comertului cu amanuntul, cresterea productiei industriale si comenzilor noi in industrie si majorarea semnificativa din sectorul de constructii. De asemenea, analiza bancii centrale atrage atentia cu privire la intensificarea deficitului balantei comerciale in ianuarie (cvasi-triplare comparativ cu ianuarie 2021), precum si la evolutiile mixte la nivelul pietei fortei de munca (rata somajului in consolidare la 5,7% in februarie, cel mai ridicat nivel din ultimele trimestre).

La nivelul dimensiunii financiare a economiei analiza BNR evidentiaza consolidarea tendintei de crestere pentru ratele de dobanda pe piata monetara si pe piata titlurilor de stat in februarie si martie, spre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani, dinamica puternic influentata si de deteriorarea perceptiei investitorilor pe pietele internationale dupa declansarea evenimentelor din Ucraina. Nu in ultimul rand, analiza monetara a BNR evidentiaza accelerarea creditului neguvernamental la 15,8% an/an in februarie, evolutie determinata de nivelul redus al costurilor reale de finantare si de continuarea ciclului economic post-pandemie.

Din perspectiva termenului scurt BNR previzioneaza accelerarea ritmului anual al preturilor de consum (niveluri peste cele prognozate in februarie), pe fondul socurilor din sfera ofertei (inclusiv consecintele evenimentelor din Ucraina). Comunicatul sedintei BNR atrage atentia si cu privire la factorii de risc la adresa evolutiei preturilor de consum in perioada urmatoare, inclusiv consecintele evenimentelor din Ucraina, absorbtia fondurilor europene, implementarea programului Next Generation, dinamica crizei sanitare si conduita viitoare a politicilor fiscal-bugetare.

"In scenariul macroeconomic central BT previzionam decelerarea ritmului mediu anual al preturilor de consum (pe indicele armonizat UE) de la 6,9% in 2022 la 4,3% in 2023, respectiv 3,9% in 2024. Perspectivele de persistenta a presiunilor inflationiste la un nivel ridicat pe termen scurt si de consolidare a relansarii economice post-pandemie exprima premise de continuare a ciclului de normalizare a politicii monetare in trimestrele urmatoare", precizeaza dr. Andrei Radulescu intr-o analiza a datelor transmise de BNR.