In cadrul ultimei sedinte de politica monetara din 2022, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a revizuit scenariul macroeconomic central pe termen scurt si mediu, prin incorporarea celor mai recente evolutii ale indicatorilor din economia reala si din economia financiara (externi si interni). Conform prognozelor actualizate, analizate de economistii de la Banca Transilvania, dinamica anuala a preturilor de consum va mai creste spre final de an, dar va schimba tendinta (de la accelerare la decelerare) ulterior, spre un nivel inferior pragului de 10% in prima jumatate a anului 2024. Acest scenariu este sustinut de disiparea impactului socurilor din sfera ofertei, manifestarea unor efecte baza dezinflationiste si perspectivele ca economia sa evolueze la un ritm sub potential.

Comunicatul bancii centrale atrage atentia cu privire la riscurile la adresa evolutiei preturilor de consum in perioada urmatoare: impactul si durata schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie, evenimentele din Ucraina si consecintele acestora, fluctuatia perceptiei de risc pe pietele financiare (cu impact la nivelul costurilor de finantare), ritmul de absorbtie a fondurilor europene (influentat de indeplinirea tintelor convenite cu Comisia Europeana), comportamentul politicii fiscal-bugetare.

In cadrul analizei economice (sintetizata de comunicat) BNR evidentiaza accelerarea presiunilor inflationiste in trimestrul III, indeosebi la nivelul componentei core, pe fondul majorarii preturilor la alimente procesate, intr-un context caracterizat si prin nivelul ridicat al asteptarilor inflationiste pe termen scurt.

Pe de alta parte, institutia subliniaza dinamica buna a economiei in trimestrul II (raportat la asteptari), evolutie influentata si de ameliorarea inregistrata la nivelul cererii externe nete, dar si de cresterea investitiilor productive cu un ritm anual in accelerare.

Conform comunicatului bancii centrale activitatea economica ar putea cvasi-stagna din perspectiva trimestru/ trimestru in T3 si T4, inclusiv ca urmare a consecintelor evenimentelor din Ucraina. Aceasta perspectiva este confirmata de dinamica recenta nefavorabila a productiei industriale si comertului cu amanuntul, precum si de intensificarea deficitului extern, factori partiali contrabalansati de redinamizarea din sectorul de constructii (intensiv in capital si forta de munca). De asemenea, scaderea numarului de salariati in sectorul privat in august si cresterea ratei somajului in septembrie sunt elemente care sustin perspectiva BNR.

La nivelul dimensiunii financiare a economiei banca centrala evidentiaza cresterea ratelor de dobanda pe piata monetara si pe piata titlurilor de stat, precum si aprecierea leului romanesc in luna octombrie.

Date fiind perspectivele pentru inflatie (de schimbare de tendinta pentru dinamica anuala a preturilor de consum) si pentru economia reala (ritm sub potential) in trimestrele urmatoare banca centrala a continuat ciclul de normalizare a politicii monetare, dar cu o cadenta in temperare comparativ cu sedintele anterioare. Sstfel, banca centrala a crescut rata de dobanda de referinta cu 50 puncte baza la

6,75%. Nu in ultimul rand, BNR a mentinut nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii la 8% pentru RON si 5% la valuta si a hotarat pastrarea controlului strict asupra lichiditatii.

Pentru informatii suplimentare, click aici!