Economia din Zona Euro, principalul partener economic al Romaniei, ar putea inregistra cel mai ridicat ritm de crestere din istorie (+4,7% fata de nivelul anului 2020), potrivit estimarilor lui Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica la Banca Transilvania, realizate pe baza celor mai recente date Eurostat referitoare la dinamica economiei Zonei Euro in trimestrul al treilea si in perioada ianuarie-septembrie 2020.

"Statisticile indica redinamizarea economiei in T3, pe fondul eliminarii graduale a restrictiilor introduse la momentul incidentei crizei sanitare si resimtirii mix-ului relaxat fara precedent de politici economice in implementare. Spre exemplu, Banca Centrala Europeana (BCE) a lansat programe monetare neconventionale fara precedent, volumul total al activelor majorandu-se cu 2,3 trilioane euro de la declansarea pandemiei pana in prezent", noteaza specialistul BT.

PIB-ul Zonei Euro s-a majorat cu un ritm trimestrial de 12,5% in trimestrul al treilea din 2020, dupa ajustarea cu 11,7% din T2.

Cifrele evidentiaza redinamizarea investitiilor productive (13,4% trimestru/ trimestru) si a consumului privat (14% trimestru/ trimestru) in T3, dupa scaderile cu ritmuri trimestriale de 16%, respectiv 12,4% inregistrate in T2.

De asemenea, consumul guvernamental a urcat cu 4,8% trimestru/ trimestru in T3, in ameliorare dupa declinul cu un ritm trimestrial de 2,2% din T2.

In sfera cererii externe nete, exporturile si importurile au consemnat cresteri trimestriale de 17,1%, respectiv 12,3% in T3, dupa ajustarile cu dinamici de 18,9%, respectiv 18,2% inregistrate in T2 (dat fiind ca incidenta pandemiei a reprezentat un soc pentru comertul international).

In dinamica an/ an, economia Zonei Euro a scazut pentru al treilea trimestru consecutiv in T3, cu 4,3%, ritm in ameliorare dupa declinul cu 14,8% din T2.

Investitiile productive si consumul privat au continuat sa scada an/an in T3, dar cu dinamici in atenuare (4,8%, respectiv 4,4%) raportat la T2, confirmandu-se depasirea punctului critic al socului indus de incidenta pandemiei.

Pe de alta parte, consumul guvernamental a consemnat un avans de 2,2% an/an in T3, pe fondul implementarii de politici fiscal-bugetare si de venituri relaxate pentru contracararea impactului economic al pandemiei.

La nivelul cererii externe nete, exporturile si importurile au scazut in T3 cu 8,7% an/an, respectiv cu 8,8% an/an, ritmuri in ameliorare dupa declinul sever inregistrat in T2 (21,7% an/an, respectiv 20,8% an/an).

Prin urmare, in perioada ianuarie-septembrie 2020 economia Zonei Euro s-a ajustat cu 7,4% an/an, evolutie determinata de incidenta pandemiei si consecintele acestui soc fara precedent in ultimul secol. Formarea bruta de capital fix si consumul privat au consemnat scaderi cu ritmuri anuale de 7,9%, respectiv 8% la noua luni din 2020. La polul opus, consumul guvernamental s-a majorat cu 0,3% an/an in perioada ianuarie-septembrie.

In sfera cererii externe nete exporturile si importurile au consemnat scaderi cu dinamici anuale de 11,1%, respectiv 9,8% in intervalul ianuarie-septembrie, dat fiind ca incidenta pandemiei a reprezentat un soc pentru comertul international.

 

"Cele mai recente evolutii din sfera economiei reale si din economia financiara, coroborate cu startul procesului de vaccinare exprima premise favorabile pentru evolutia economiei Zonei Euro in trimestrele urmatoare. Prognozele macroeconomice disponibile pe Bloomberg indica perspectiva cresterii PIB-ului cu un ritm anual de 4,7% in 2021 (cel mai ridicat din istoria regiunii), dupa ajustarea estimata la 7,3% an/an in 2020. In acest scenariu, investitiile productive (motorul economiei) s-ar putea majora cu 4,3% an/an in 2021 (dupa declinul cu 9,5% an/an din 2020), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB (consumul privat ar putea creste cu 4,4% an/an). Procesul de relansare economica post-pandemie va continua si in 2022, prognozele Bloomberg indicand perspective de majorare pentru PIB, investitiile productive si consumul privat cu ritmuri anuale de 3,8%, 5,3%, respectiv 3,6%", a mai notat Andrei Radulescu.

 

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a comunicat ieri statisticile cu privire la dinamica balantei de plati in noiembrie si perioada ianuarie-noiembrie 2020. Datele indica deteriorarea pozitiei externe a economiei interne in intervalul ianuarie-noiembrie 2020, intr-o evolutie influentata de incidenta pandemiei (si consecintele acestui soc fara precedent) si implementarea unui mix relaxat de politici economice, noteaza o alta comunicare a Bancii Transilvania, semnata de Andrei Radulescu.

Astfel, conform statisticilor publicate de banca centrala, deficitul de cont curent al balantei de plati s-a adancit cu 1,1% an/an, la 9,8 miliarde euro in perioada ianuarie-noiembrie 2020. Evolutia a fost determinata de intensificarea deficitului balantei comerciale cu bunuri (cu 7% an/an la 16,7 miliarde euro), in contextul mix-ului relaxat de politici economice fara precedent implementat dupa incidenta crizei sanitare,dar si a deficitului balantei veniturilor primare (cu 10,9% an/an la 3,4 miliarde euro).

Pe de alta parte, excedentul comercial cu servicii s-a majorat cu 10,3% an/an la 8,8 miliarde euro.

De asemenea, excedentul balantei veniturilor secundare a crescut cu 47,1% an/an la 1,6 miliarde euro la 11 luni din 2020.

 

Datele BNR indica si declinul investitiilor straine directe (ISD) cu 60,4% an/an la 1,9 miliarde euro in perioada ianuarie-noiembrie 2020, cu urmatoarea distributie: 3,8 miliarde euro participatii la capital si -1,97 miliarde euro credite intragrup.

"Cu toate acestea, subliniem faptul ca in luna noiembrie investitiile straine directe au crescut cu 208 milioane de euro, evolutie in ameliorare dupa declinul cu 5 milioane de euro din octombrie. Analiza investitiilor straine directe din perspectiva sumei pe ultimele 12 luni exprima depasirea punctului critic al socului indus de incidenta crizei sanitare si intrarea intr-un nou ciclu", comenteaza Andrei Radulescu.

Nu in ultimul rand, statisticile bancii centrale indica majorarea datoriei externe totale cu 9,3%, la 120 miliarde euro in perioada ianuarie-noiembrie 2020. Aceasta evolutie a fost determinata de cresterea datoriei externe totale pe termen lung cu 15,4%, la 85,8 miliarde euro, pe fondul majorarii componentei publice directe cu 31,8% la 51,7 miliarde euro.

Componenta privata a datoriei externe pe termen lung s-a ajustat insa cu 2,7%, la 32,7 miliarde euro, evidentiindu-se declinul depozitelor nerezidentilor cu 65,5%, la 144 milioane de euro.

Pe de alta parte, datoria externa totala pe termen scurt s-a diminuat cu 3,6%, la 34,2 miliarde euro in intervalul ianuarie-noiembrie 2020.

"Conform scenariului macroeconomic central BT raportul deficit de cont curent/PIB ar putea inregistra un nivel mediu de 3,5% in intervalul 2020-2022. In ceea ce priveste ponderea datoriei externe totale in PIB prognozam un nivel mediu de aproximativ 49% in perioada 2020-2022", estimeaza Andrei Radulescu.