Economia Zonei Euro (principalul partener economic al Romaniei) s-a ajustat cu ritmuri fara precedent in T2 (11.8% trimestru/trimestru si 14.9% an/an), in contextul incidentei pandemiei si consecintelor acestui soc (inclusiv implementarea de restrictii pentru contracararea crizei sanitare).

Investitiile productive au scazut cu 20.9% an/an, iar consumul privat (principala componenta a PIB) s-a redus cu 16% an/an in T2, dupa cum se poate observa in primul grafic din partea dreapta. De asemenea, consumul guvernamental s-a ajustat cu 2.5% an/an in T2, in pofida masurilor fara precedent implementate, ca reactie la incidenta crizei sanitare.

In sfera cererii externe nete exporturile si importurile s-au diminuat cu ritmuri anuale de peste 20% in T2 (21.7%, respectiv 20.8%), dat fiind ca incidenta pandemiei a reprezentat un soc pentru comertul international. Astfel, in S1 PIB-ul a scazut cu 9% an/an, ca urmare a incidentei pandemiei. Se evidentiaza ajustarea cu ritmuri anuale de aproximativ 10% atat pentru investitiile productive, cat si pentru consumul privat.

Totodata, consumul guvernamental a scazut in semestrul I (cu aproximativ 1% an/an), desi au fost anuntate masuri fiscal-bugetare si de venituri fara precedent pentru contracararea impactului economic al pandemiei. In sfera cererii externe nete de observa scaderea exporturilor si importurilor cu ritmuri fara precedent (12.3% an/an, respectiv 10.3% an/an), dat fiind ca incidenta pandemiei a reprezentat un soc pentru comertul international.

Pe de alta parte, atragem atentia cu privire la ameliorarea indicatorilor economici avansati si coincidenti pe parcursul ultimelor luni, evolutie care exprima intrarea intr-un nou ciclu economic.

Spre exemplu, conform indicatorului PMI Compozit economia regiunii a crescut pentru a treia luna consecutiv in septembrie, pe fondul accelerarii industriei prelucratoare, aspect evidentiat in al doilea grafic din partea dreapta.

La nivelul pietei fortei de munca climatul s-a deteriorat pentru a cincea luna consecutiv in august, in contextul pandemiei si consecintelor acestui soc fara precedent. Astfel, numarul de someri s-a majorat cu 1.9% luna/luna si cu 7.8% an/an la 13.2 milioane in august, cel mai ridicat nivel din iulie 2018. Rata somajului a crescut pentru a cincea luna consecutiv in august, la 8.1% (de la 8% in iulie), nivelul maxim din iunie 2018.

Estimarile econometrice elaborate indica pozitionarea ratei somajului peste nivelul componentei structurale pentru a cincea luna consecutiv in august. Pe parcursul ultimelor saptamani am asistat la intensificarea pandemiei in tarile din regiune, ceea ce a condus la reintroducerea unor restrictii pentru contracararea vitezei de raspandire a crizei sanitare, cu impact pentru evolutia economiei reale in ultimul trimestru din 2020.

Subliniem faptul ca reintensificarea crizei sanitare are loc intr-un moment in care economia regiunii pare sa fi intrat intr-un nou ciclu, aspect evidentiat de dinamica indicatorilor avansati si coincidenti, precum si de perspectivele privind persistenta mix-ului relaxat (fara precedent) de politici economice pe termen mediu. Conform celor mai recente prognoze Bloomberg economia regiunii s-ar putea ajusta cu 8% an/an in 2020, evolutie determinata, indeosebi, de declinul cererii interne: consumul privat si investitiile productive ar putea sa scada an/an cu 7.7%, respectiv 10.5%.

PIB-ul regiunii s-ar putea majora cu ritmuri anuale de 5.5% in 2021, respectiv 2.5% in 2022, prin redinamizarea investitiilor productive (dinamici anuale de 5.3%, respectiv 3.8%), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB (consumul privat ar putea creste cu 5.5% an/an respectiv 2.6% an/an). Pe piata fortei de munca rata medie anuala a somajului ar putea creste de 7.6% in 2019 la 8.2% in 2020 si 9.3% in 2021, o scadere la 8.8% fiind prognozata pentru 2022.

Printre factorii de risc la adresa evolutiei economiei Zonei Euro in trimestrele urmatoare se mentioneaza: evolutia pandemiei; climatul macro-financiar si geopolitic mondial; viteza si calitatea procesului de implementare a proiectelor Next Generation si cadrul financiar multianual 2021-2027; provocarile din sfera integrarii economice regionale (inclusiv deteriorarea severa a finantelor publice si absenta integrarii politice).