Bugetul Romaniei pentru acest an, adoptat recent de Parlamentul Romaniei, a fost construit astfel incat sa sustina repozitionarea statului pe o traiectorie catre restabilirea echilibrului bugetar, dupa deficitele majore inregistrate in ultimii ani,  apreciaza analistii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Acest obiectiv national poate fi atins insa doar printr-o guvernare economica responsabila care sa ia in calcul depasirea a doua obstacole importante: instabilitatea politica interna si presiunile economice semnificative, atat din partea Europei, cat si a Statelor Unite, in contextul global actual.

"In bugetul pentru acest an, au fost luate in calcul cifre de referinta realiste care pot fi puse insa in pericol de evenimente neprevazute in economia globala si locala. Mai exact, bugetul se bazeaza pe o crestere economica de 2,5% - mai mare decat cea de anul trecut - si o inflatie anuala de 4,4%, mai moderata fata de anul precedent. Astfel, guvernul a proiectat o crestere a veniturilor de 2,3% din PIB, respectiv o majorare a cheltuielilor cu doar 0,7% din PIB, rezultand un deficit bugetar de 7% la finalul anului 2025. Acest deficit bugetar tintit ar reprezenta a scadere semnificativa de la deficitul de peste 8,6% al anului 2024, semnaland in acelasi timp angajamentul guvernului de a readuce bugetul statului pe o traiectorie sustenabila pe termen lung", explica Levente Szasz, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

 

 

In 2023, la fel ca si in anii precedenti, atat veniturile, cat si cheltuielile bugetare ale Romaniei (ca procentaj din PIB) s-au situat mult sub media Uniunii Europene, insa situatia s-a schimbat complet in 2024. Daca in 2023, cheltuielile bugetare ale Romaniei au fost cu 8,7% sub media UE, iar veniturile bugetare cu 11,8% sub media europeana, anul trecut, acest decalaj s-a accentuat si mai mult din cauza cresterii cheltuielilor guvernamentale din Romania, pe cand veniturile au avut doar o crestere marginala. In consecinta, Romania a incheiat 2024 cu un deficit bugetar de aproximativ 8,6% din PIB, semnificativ mai mare decat in anul precedent, cand a fost de 6,6%. Analistii RoEM precizeaza insa ca datele privind veniturile si cheltuielile luate in calcul pentru 2023 au fost conform metodologiei Eurostat, in timp ce pentru datele din 2024 si 2025 au folosit metodologia Ministerului Finantelor, intre cele doua putand exista diferente minore.

Pentru reducerea decalajului fata de statele membre ale UE, precum si pentru a incepe drumul anevoios catre restabilirea echilibrului bugetar, prin atingerea tintei de deficit bugetar de 7% din PIB la finalul anului 2025, guvernul Romaniei prognozeaza o crestere semnificativa a veniturilor (de la 32,6% la 34,9% din PIB) si doar o crestere marginala a cheltuielilor statului (de la 41,2% la 41,9%).

"Veniturile bugetare ar urma sa creasca in principal pe fondul unei mai bune absorbtii a fondurilor europene prin PNRR, respectiv al cresterii veniturilor fiscale, in principal, din taxe si impozite, fara insa a majora brusc cotele acestora. Pe de alta parte, principala parghie planificata pentru a tine sub control cresterea cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB o reprezinta reducerea cheltuielilor statului pentru bunuri si servicii, respectiv investitii din resurse proprii. Salariile si pensiile sunt insa promise a fi mentinute la nivelul anului 2024. Probabil cea mai importanta schimbare se refera la investitiile realizate cu ajutorul fondurilor UE care ar urma sa creasca semnificativ. Aceasta crestere nu numai ca ar putea compensa scaderea investitiilor realizate din resurse proprii ale guvernului, dar per total ar dinamiza in mod semnificativ investitiile realizate, mult peste nivelul anului trecut, oferind astfel un sprijin substantial cresterii economice a tarii", explica Levente Szasz.

Analistii RoEM evidentiaza ca un aspect important si poate putin constientizat este faptul ca veniturile statului roman, respectiv nivelul taxelor si impozitelor colectate ca procentaj din PIB, s-au situat in ultimele doua decenii cu mult sub media UE. Datele analizate de echipa RoEM arata ca impozitele implicite pe consum (ponderea impozitelor si taxelor de consum, inclusiv TVA, din consumul total al unei economii nationale) au fost constant printre cele mai scazute dintre statele membre ale UE. De asemenea, impozitele implicite pe veniturile salariale (ponderea impozitelor salariale retinute din totalul salariilor brute la nivelul economiei nationale) au fost permanent cu aproximativ 5 puncte procentuale sub media UE, acest decalaj fiind insa semnificativ redus la inceputul acestui an, odata cu eliminarea facilitatilor fiscale ale angajatilor din IT si din alte sectoare incluse in „ordonanta trenulet”. Impozitele companiilor cu cele mai mari venituri s-au aflat, de asemenea, in ultimele doua decenii, cu peste 5 puncte procentuale sub media UE. 

Toate aceste date arata ca exista mult spatiu de imbunatatire la partea de crestere, respectiv eficientizare a colectarii veniturilor bugetare in Romania, spun cercetatorii RoEM. Pentru comparatie, veniturile bugetare medii in tarile UE au avut o pondere de aproximativ 45% din PIB, in ultimii 20 de ani, pe cand acelasi indicator in cazul Romaniei a oscilat in intervalul de 30-35%. Incepand din 2016, doar Irlanda si Malta au avut venituri bugetare mai scazute decat Romania, fiind vorba insa de doua contexte economice particulare. 

 

 

"Problema veniturilor scazute ale statului nu este cauzata doar de impozitele relativ mai scazute fata de tarile UE, ci si de nivelul scazut al eficientei colectarii acestor taxe si impozite. Imbunatatirea ratei de colectare ar putea reprezenta o metoda eficienta pentru a reduce deficitul bugetar, asa cum am aratat si intr-un studiu din 2023. Dar pentru reducerea semnificativa a echilibrului bugetar si pentru restabilirea echilibrului economico-financiar al tarii, trebuie luate masuri suplimentare de corectie si in anii urmatori, care vor tinti cel mai probabil atat cresterea veniturilor bugetare, cat si tinerea sub control a cheltuielilor. Mai mult, oferirea unor servicii publice de calitate pe termen lung (ceea care ar insemna implicit o crestere a cheltuielilor bugetare) este imposibila fara o crestere a veniturilor bugetare, adica o reducere a decalajului veniturilor bugetare din PIB fata de media UE", explica Béla-Gergely Racz, prodecan UBB FSEGA, membru al echipei RoEM.

Analistii RoEM avertizeaza ca exista insa cel putin doua riscuri majore care pot reprezenta obstacole serioase in acest proces de consolidare bugetara.  „Primul risc, cel intern, apare in cazul in care nu exista un guvern stabil si o vointa politica ferma pentru reducerea deficitului. In aceasta situatie, exista un pericol real ca deficitul bugetar sa depaseasca semnificativ nivelul tintit de 7% sau chiar pe cel din 2024, care ar putea submina si mai mult credibilitatea Romaniei in fata investitorilor si a agentiilor de rating, declansand astfel o criza financiara care ar putea conduce chiar la o criza economica generala si la recesiune. Iar al doilea risc, cel extern, persista chiar si in conditiile unei guvernari eficiente, deoarece economia poate fi afectata de socuri externe semnificative. Pe de o parte, slabiciunea economiei europene reprezinta o provocare – in decembrie, de exemplu, Germania a inregistrat din nou date negative privind productia industriala. Pe de alta parte, taxele vamale anuntate de presedintele Trump, precum si cele asteptate a fi anuntate in viitor, ar putea afecta in special economiile mici si deschise, precum cea a Romaniei”, spune Béla-Gergely Racz.

Astfel, concluzioneaza analistii RoEM, in conditiile in care economia care incearca sa reduca cel mai mare deficit bugetar al UE se confrunta nu doar cu o instabilitate politica interna, ci si cu presiuni economice externe semnificative prin prisma riscurilor economice si geopolitice globale, este absolut esentiala o guvernare economica responsabila, fiind poate ultima ocazie reala a Romaniei de a restabili echilibrul economic si financiar.

***

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei sase cercetatori ai universitatii implicati in acest demers stiintific publica o serie de date economice in forma unor infografice interactive, menite sa arate o imagine comprehensiva, actualizata in timp real, a situatiei economice din Romania. Scopul proiectului este informarea clara si precisa a romanilor in privinta evolutiei economiei, bazata pe surse de date credibile si verificate, dar si oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica si economia romaneasca, prin realizarea si actualizarea frecventa a analizei situatiei economice, si oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care sa ajute functionarea eficienta a economiei.