Riscul unui al doilea val al epidemiei la finalul anului curent, care sa se prelungeasa si la inceputul anului urmator urmand a bloca din nou economia, incertitudinea cu privire la aparitia unui tratament/ vaccin impotriva coronavirusului, dar si riscul politic generat de perspectiva alegerilor locale si parlamentare de la finalul acestui an reprezinta principalii factori care mentin un grad ridicat de incertitudine privind evolutia economiei in perioada urmatoare. Aceste concluzii sunt incluse intr-o analiza privind perspectivele economiei romanesti realizata de Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR) si intitulata "Criza medicala Covid-19 si economia Romaniei".

"Principalul risc este al unui al doilea val al epidemiei la finalul anului curent - inceputul anului urmator, care va conduce la o blocare suplimentara a economiei. In plus, incertitudinea cu privire la aparitia unui tratament/ vaccin impotriva coronavirusului isi pune amprenta. Cu cat acestea vor fi disponibile mai tarziu, cu atat increderea in economie va fi mai redusa, si, implicit, consumul isi va reveni mai greu. Alternativ, descoperirea unui tratament cat mai repede ar accelera substantial revenirea economica. Un alt factor important este riscul politic generat de perspectiva alegerilor locale si parlamentare de la finalul acestui an. Sustinerea unor politici economice si/ sau sociale care sa urmareasca castigul de voturi electorale s-ar putea face in detrimentul stabilitatii macroeconomice", arata analiza CDR.

 

Potrivit raportului citat, exista o probabilitate ridicata ca structura economiei sa se modifice dupa criza si sa asistam la o schimbare structurala a cererii. Totodata, anumite sectoare, de exemplu HoReCa, isi vor reveni mult mai lent. Diverse activitati din industrie se vor confrunta probabil cu relocarea lanturilor de productie, ceea ce va afecta structura costurilor si a productivitatii.

"Digitalizarea si automatizarea proceselor vor juca un rol important, in viitor, in imbunatatirea eficientei. In plus, gradul ridicat de integrare a economiei Romaniei in structura economica a Uniunii Europene (UE), coroborat cu evolutia diferita a pandemiei in tarile membre UE vor conditiona, intr-o oarecare masura, viteza de revenire a economiei autohtone", mai arata CDR.

O alta problema majora ce va marca evolutia economiei romanesti in perioada urmatoare este reprezentata de finantarea deficitului bugetar, care reprezinta o problema in sine, din cauza magnitudinii acestuia. Pe proiectia curenta a evolutiei PIB, in absenta adoptarii unor masuri pentru reducerea cheltuielilor, deficitul bugetar poate ajunge la 8,9% din PIB in 2020.

"Romania se afla deja sub procedura de deficit excesiv si trebuie sa prezinte Comisiei Europene o strategie de consolidare fiscala pana in luna septembrie a acestui an. Ca o consecinta a expansiunii deficitului bugetar, cresterea costurilor de finantare a imprumuturilor poate avea un efect advers, incetinind ulterior viteza de revenire economica", avertizeaza Coalitia.

In plus, analistii mai arata ca raportul datorie publica/PIB va cunoaste un salt semnificativ in 2020, in contextul in care presiunea cresterii pensiilor publice va spori semnificativ riscul instabilitatii fiscale dincolo de orizontul anului 2020.

 

Un minim de 10 miliarde euro ar trebui asigurat prin finantare din pietele internationale (eurobonduri) si de la organismele financiare internationale (CE, BM, FMI). Este necesar ca Romania sa acceseze cele 2,2 miliarde euro disponibile in cadrul programului RFI al FMI, program fara conditionalitati si cu termene contractuale (dobanda, maturitate) foarte bune, arata CDR.

"In situatia in care conditiile din pietele financiare nu se imbunatatesc semnificativ (mai ales daca ratingul de tara va scadea) si/sau deficitul bugetar este mai mare de 7% din PIB, apelarea la un acord clasic de finantare sub forma de imprumut cu conditionalitati de la FMI devine foarte probabila. Bancile ar trebui sa acopere cea mai mare parte a necesarului de finantare din surse interne. Ele au deja, insa, cea mai mare expunere fata de stat ca procent din active, in comparatie cu toate statele membre UE (circa 20% la sfarsitul anului 2019). Aceasta expunere ar trebui sa creasca, chiar si in scenariul cu deficit de 7% din PIB, ceea ce va fi dificil de acomodat fara suportul unui acord financiar tripartit de adaptare, corespunzator perioadei de trecere catre noul context economic post-criza. Probabil ca nerezidentii isi vor reduce expunerea in titluri de stat denominate in lei in orice scenariu. BNR va trebui sa cumpere volume importante de titluri de stat din piata secundara, pentru a inlesni finantarea, chiar si la un deficit de 7% din PIB. In concluzie, daca un deficit de 7% din PIB pare greu de finantat, un deficit mai mare va fi semnificativ mai dificil de finantat", precizeaza analistii Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei.

Pentru a descarca raportul CDR, click aici!