Agenda Constructiilor
Sambata, 02 Martie 2024
Frontale
Home - Stiri - Actualitatea interna - CF: Tarile din UE au trasaturi de “economii de razboi”, cu bugete publice tensionate
CF: Tarile din UE au trasaturi de “economii de razboi”, cu bugete publice tensionate
Actualitatea interna Publicat de Elena Icleanu 09 Dec 2022 13:05
Bugetul pe 2023 si Strategia Fiscal-Bugetara 2023-2025 sunt construite intr-un context international extrem de complicat si complex, fara precedent dupa al doilea razboi mondial, ce este marcat si de invadarea Ucrainei in luna februarie, potrivit opiniei exprimate de presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu, pe tema proiectului de buget pentru anul 2023. Specialistul considera proiectul unul realist in actualul context international, in care tarile din UE reveleaza tot mai vizibil trasaturi de "economii de razboi", cu bugete publice tensionate adanc si cu modificari in compozitia cheltuielilor, cu mai multe resurse alocate pentru aparare si alte urgente.
Contextul international este definit de consecinte economice si de securitate ale razboiului din Ucraina, criza energetica generata de cresterea foarte mare a pretului relativ al energiei (o crestere exacerbata de razboi), inflatie inalta persistenta ce decurge din criza energetica si ruperea lanturilor de aprovizionare, inasprirea conditiilor financiare pe piete, o criza alimentara care se simte mai acut in tarile sarace, fragmentarea sistemului economic global si regionalizare a lanturilor de aprovizionare si, nu in cele din urma, efecte tot mai grave ale schimbarilor climatice. Siguranta, inteleasa in termeni tehnologici, militari si economici (ca furnizare de bunuri esentiale pentru viata cetatenilor), capata intaietate in politica publica
"Flancul estic al NATO se intareste din punct de vedere militar, ceea ce reclama noi resurse in acest scop. In Polonia sunt planuri de a duce cheltuielile pentru aparare spre 5% din PIB in cativa ani, iar in tarile baltice aceste cheltuieli sunt estimate la circa 2,5% din PIB in 2022 (date NATO citate de Bloomberg TV, 2 decembrie 2022) - in timp ce media in UE este sub 1,5% din PIB; in UE, doar Grecia are un nivel al cheltuielilor de aparare peste 3,5% din PIB, ce tine de vechiul contencios cu Turcia. Germania a anuntat la randul ei cresterea cheltuielilor militare (in prezent sunt 1,2-1,3% din PIB). In Romania, bugetul de stat pentru 2023 duce aceste cheltuieli la 2,3% din PIB. Pentru Romania, consolidarea bugetara (reducerea deficitului bugetar) trebuie sa tina cont de cresterea cheltuielilor de aparare ca un cost permanent al bugetului public", noteaza Daniel Daianu.
 
De-globalizare si fragmentare a lumii economice
Statele devin mai active in economie, recurg la politici industriale axate pe vectori de putere militara/ tehnologica si competitivitate. NGEU poate fi vazut pentru UE drept un cadru de politici industriale. In SUA, alaturi de alte masuri, "The inflation reduction act" este un pachet de politici industriale ce urmaresc tranzitia verde si competitivitatea.
Bugetele publice ale statelor membre ale UE au alocat resurse pentru a atenua impactul crizei energetice si al razboiului din Ucraina - cum s-a intamplat si in Pandemie. Interventia guvernelor este diferita insa, in functie de puterea economica si resursele bugetare.
"De-globalizarea, intrarea in prima linie a considerentelor geopolitice si de securitate, echivaleaza cu o fragmentare a lumii economice globale, cu mai multi poli de putere si gravitatie - deoarece economia globala va evolua nu ca simplu derivat al rivalitatii intre SUA, ca sistem liberal, si China, ca sistem politic autocrat. Contextul foarte complicat si tensionat este reflectat de inflatie inalta persistenta, incetinire economica si spectrul recesiunii pentru unele economii, cost al creditarii in urcare rapida, piete financiare nervoase, sistem financiar non-bancar insuficient reglementat care amplifica riscuri sistemice etc. Banca Reglementelor Internationale avertiza recent asupra riscurilor induse de datorii ascunse («hidden leverage»), ce rezulta din operatiuni cu derivative ale multor entitati non-bancare. Episodul din octombrie a.c., de la Londra, privind fondurile de pensii, este elocvent", subliniaza Daniel Daianu.
Analiza Consiliului Fiscal mai arata ca, in zona euro, inflatia headline a ajuns in octombrie a.c. la peste 10%, in SUA la peste 8%. BCE si alte banci centrale au ridicat ratele de politica monetara considerabil, chiar daca acestea sunt inca negative in termeni reali. Bancile centrale au in vedere ca socurile sunt prevalent pe latura ofertei si ca expectatiile inflationiste nu arata a fi dezancorate. Pietele financiare se asteapta ca Fed sa ridice rata principala catre 5% in 2023; BCE a crescut, de asemenea, ratele de baza in mod semnificativ, dar o face considerand inclusiv gradul foarte diferit de indatorare a statelor membre. Fed si BCE au initiat QT (quantitative tightening, ca proces invers fata de QE, relaxarea cantitativa), absorbtie de baza monetara din sistemul financiar, care insa poate accentua crize de lichiditate (sudden stops) pe anumite piete. De aceea, probabil, BCE a anuntat un nou "instrument de protectie".
 
Inflatia in tarile intrate in UE dupa 2004 este substantial mai ridicata
Inflatia in tarile nou intrate in UE (dupa 2004) este substantial mai ridicata decat in tarile dezvoltate; aceste tari importa inflatie avand economii in general mici (cazul tarilor baltice, cu nivele intre 20-27%) si sunt puternic dependente de aprovizionare de energie din exterior, mai arata analiza Consiliului Fiscal. Bancile centrale din tari din Europa centrala si de rasarit, care nu fac parte din zona euro, au urcat preventiv, in cadenta rapida, ratele de politica monetara, in incercarea de a tine sub control expectatii inflationiste si de a atenua socuri venite de pe pietele de capital.
"In UE se are in vedere reforma regulilor fiscale, care sa tina cont de noi provocari si lectiile crizei datoriilor suverane - cand s-a actionat prociclic si neglijandu-se «spillover effects». Pasi inainte s-au facut, se incearca o adaptare a acestor reguli la circumstante nationale, o simplificare si, in acelasi timp, o intarire a modalitatilor de conformare a executiilor bugetare cu norme de prudenta fiscala si sustenabilitate a datoriilor; nu s-a ajuns insa deocamdata la un consens privind o „capacitate fiscala” comuna (idee sustinuta de Consiliul Fiscal European si FMI, de diverse centre de analiza), chiar daca embrioni pentru acest instrument de stabilizare exista in finantarea planurilor nationale de redresare si rezilienta prin emisiuni de obligatiuni comune. Inflatia «surpriza» a ajutat executiile bugetare in Europa si limitarea ca pondere in PIB a datoriilor publice in 2022, iar acest lucru este posibil sa se intample si in 2023. A avut loc insa o deteriorare importanta a termenilor schimburilor comerciale (terms of trade) in majoritatea tarilor din UE din cauza costului mult crescut al energiei si al altor marfuri importate", subliniaza Daniel Daianu.
Pentru ca inflatia sa ajunga in cativa ani aproape de tinte, economistul considera ca este necesar un policy mix adecvat: o politica monetara care sa stapaneasca expectatii inflationiste, politici bugetare prudente (care sa nu alimenteze cererea agregata in mod periculos), masuri de politica industriala care sa sprijine productia.
"Dar nu este simplu de ajuns la un policy mix care sa duca inflatia in jos in mod ferm, deoarece statele au presiuni mari pe bugete din cauza crizelor multiple; exista datorii publice si datorii private care au crescut mult dupa criza financiara. Odata cu inasprirea politicilor monetare, conditiile de finantare devin mai oneroase, mai ales pentru economii care au indatorare totala (publica si privata) mai mare si opereaza un trade-off intre controlul inflatiei si stabilitatea financiara. Fiindca stapanirea expectatiilor inflationiste reclama politici monetare stranse; daca deficitele bugetare nu sunt tinute sub control, politicile monetare sunt obligate sa fie si mai stranse, ceea ce face creditul mai scump – este ceea ce se numeste un policy mix mult suboptim. Oricum pietele financiare externe reactioneaza la deficite mari, la proliferare de semne ca datoriile nu sunt sustenabile, chiar daca 2022 a venit cu o «inflatie surpriza», ca o mana cereasca pentru unele bugete.
 
Romania si-a propus sa ajunga la un deficit de 3% din PIB in 2024
Romania este de mai multi ani in procedura de deficit excesiv si si-a luat angajamentul de a ajunge cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB in 2024. Daniel Daianu considera ca aceasta este o misiune foarte grea, in conditiile presiunilor pe buget si deteriorarii severe a mediului international.
"Provocarile actuale si viitoare tensioneaza bugetele publice mai ales in tarile cu veniturile fiscale joase. Romania, cu venituri fiscale (inclusiv contributii) in jur de 27% din PIB este la coada ierarhiei in UE, mult chiar sub vecine din Europa centrala si de Rasarit - unde media este de 34-35% din PIB, in timp ce media in UE este de circa 41% din PIB", explica economistul.
CF reitereaza necesitatea ca veniturile proprii ale bugetului public sa creasca. Numai cu resurse europene (UE) este greu de infruntat socuri adverse puternice. Este, totodata, necesar ca veniturile bugetului public sa fie cat mai bine utilizate, investitiile sa fie bine prioritizate si urmarite in executare, sa creasca eficienta utilizarii banului public. Grija fata de banul public trebuie sa fie cu atat mai mare cu cat vremurile sunt mai nefavorabile.
Venituri mai mari ar permite o finantare mai buna a domeniilor ce sunt de multi ani subfinantate in raport cu standardele europene si nevoile cetatenilor.
"Este de salutat efortul, foarte ambitios, de a duce deficitul bugetar (cash si ESA) la 4,4% din PIB in 2023 si la sub 3% din PIB in 2024 (conform Strategiei Fiscal-Bugetare), ceea ce ar permite Romaniei sa iasa din procedura de deficit excesiv (EDP). Si tot salutar este efortul de a duce investitiile la peste 7% din PIB in 2023, avand in vedere resursele europene disponibile. Dar realizarea unui deficit bugetar de sub 4,5% in 2023 trebuie sa surmonteze dificultati ale bugetului pe care CF le vede atat pe partea de venituri, cat si pe partea de cheltuieli. Efortul de ajustare fata de 2022 (cu tinta programata dupa a doua rectificare la 5,74% din PIB) este de judecat avand in vedere cresterea cheltuielilor de aparare cu 0,5% din PIB - la 2,28% din PIB in 2023, cum este prevederea in bugetul de stat, fata de 1,66% in 2022. Este de notat ca in 2023 cheltuielile de capital ar trebui sa fie cu circa 0,5% mai mari decat in 2022 - 3,5% din PIB fata de 3% din PIB, ceea ce este de presupus ca priveste resurse suplimentare alocate pentru aparare. Acest efort reclama o sprijinire tintita a cetatenilor vulnerabili si a firmelor in suferinta in aceste vremuri foarte dificile, o absorbtie cat mai mare a fondurilor europene, o utilizare chibzuita a banului public", mai arata Daniel Daianu in analiza sa.
Contextul foarte vitreg evocat mai sus face ca, pentru Romania, fondurile europene (CFM si PNRR), sa capete o importanta extraordinara: impreuna cu resursele proprii, sau atrase, din buget (care finanteaza cheltuieli de capital), banii europeni pot duce investitiile la peste 7% anual - ceea ce se vede in strategia fiscal-bugetara pentru anii 2023-2025. Banii europeni ajuta si balanta externa a Romaniei, o protectie in plus la presiuni valutare, atacuri speculative.
Cum s-a mentionat si in alte documente ale CF, fondurile europene sunt singurul piston contraciclic de anvergura; cumulate, ele ajung la mai multe procente din PIB anual - in 2023 ar fi circa 18 miliarde euro, inclusiv resurse din CFM precedent. Dar nu este simplu de atins dezideratul unei absorbtii inalte a resurselor europene din cauza unor slabiciuni institutionale.
Daniel Daianu mai subliniaza ca PNRR poate ajuta economia romaneasca sa devina mai robusta, mai competitiva, sa se insereze mai avantajos in lanturi de productie regionala si ca incertitudinile si volatilitatea sunt foarte mari in spatiul global si ca toate evaluarile, prognozele pot fi usor infirmate de evolutii ulterioare.
Pentru a consulta varianta integrala a Opiniei Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2023, Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2023 si Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2023-2025, click aici!
 
Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
RAWLPLUGABONARE REVISTEhiltiALLBIM
ROCKWOOL 196
Editia
IANUARIE/FEBRUARIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 180 (Ianuarie-Februarie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
Ubitech
viarom
leviatan
theda mar
CONCEPT STRUCTURE
quadratum
FRONTALE
CDS
Acvatot 2019
rigips
MAKITA
ERBASU CONSTRUCT
noark
concelex
strabag nivel 1

Parteneri

AHK 2022
top 500
HABITAT
FPSC_2019
econet
ROGBC 2016
ef-de-n
top 500
AICPS_30
top 500

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu Termopan Salamander