Anul 2024 a inceput mai bine decat acum doi ani marcati de pandemie, invazia Rusiei in Ucraina si o criza bancara in Statele Unite. Cu toate acestea, primul trimestru al anului curent a inregistrat o incetinire a activitatii in SUA, tarile emergente actionand ca un releu pentru economia globala. Global, riscurile economice, sociale si politice, precum dizolvarea Adunarii Nationale Franceze, raman un punct de cotitura pentru tari si Europa.

In acest context, Coface a modificat evaluarile pentru 5 tari (patru imbunatatiri si o retrogradare) si 26 de sectoare (20 imbunatatiri si 6 retrogradari), reflectand o perspectiva favorabila pe termen scurt.

 

Prognoza Coface de crestere globala pentru 2024 a fost actualizata la 2,5%, urmand sa atinga 2,7% in 2025. Cresterea moderata in SUA si China ar trebui compensata de accelerarea economica in mai multe tari emergente.

In ciuda incetinirii economiei SUA, cifrele de pe piata muncii par sa fi revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, indicand un echilibru mai bun intre cererea si oferta de munca.

In China, revenirea economica ramane inegala. PIB-ul a depasit asteptarile in primul trimestru al anului 2024, datorita investitiilor in productie, exacerband ingrijorarile cu privire la supracapacitatea de productie. Avand in vedere slabiciunea cererii interne, producatorii chinezi vor trebui sa gaseasca debusee pe pietele externe. Presiunile deflationiste persistente ar putea continua sa tina inapoi veniturile corporative si ale gospodariilor.

Europa da semne de iesire din recesiune cu o crestere a PIB-ului de 0,3% in primul trimestru al anului 2024 si o activitate accelerata datorata sectorului serviciilor.

 

Incetinirea dezinflatiei in Statele Unite confirma ca ultima mila in lupta impotriva inflatiei este intr-adevar cea mai dificila. Acest lucru este determinat de preturile ridicate ale serviciilor si locuintelor. Inflatia PCE , care la 2,7% ramane peste tinta de 2% a Rezervei Federale SUA, confirma situatia.

In Europa, inflatia a revenit in mai la 2,6%, dupa ce a scazut la 2,4% in aprilie datorita scaderii preturilor alimentelor si marfurilor neprocesate. In timp ce cresterea probabila a salariilor ar trebui sa stimuleze consumul, aceasta va incetini dezinflatia. Daca inflatia va continua sa scada la aproximativ 2%, va trebui sa faca acest lucru cu pretul unei deteriorari a pietei muncii si a marjelor operationale ale companiilor si cu riscul unei cresteri suplimentare a insolventelor.

 

Pietele se asteapta acum doar la una sau doua reduceri de dobanda, reflectand atitudinea prudenta a Fed. Cele mai recente previziuni ale factorilor de decizie monetara din SUA confirma ca reducerile de dobanda vor trebui sa astepte pana la sfarsitul verii, sau chiar pana la sfarsitul anului. La randul sau, Banca Centrala Europeana a lansat relaxarea monetara cu o prima reducere de 25 de puncte de baza (pb) la inceputul lunii iunie.

Avand in vedere calendarul intarziat al Fed, tarile emergente vor trebui sa incetineasca sau sa-si intarzie ciclul de reducere a ratelor pentru a evita o revenire a inflatiei prin importuri. Brazilia, de exemplu, si-a redus rata cheie cu doar 25 pb in mai, dupa 6 reduceri consecutive de 50 pb. Amanarea Fed va conditiona si politicile monetare din Africa si Asia. Bancile centrale ale principalelor economii emergente nu au inceput inca relaxarea monetara, limitand amploarea revenirii lor economice pentru 2024 si 2025.

In ciuda acestui calendar intarziat, multe regiuni se vor bucura de un impuls pozitiv. Unele tari din Asia de Sud-Est (Vietnam si Filipine) vor atinge rate de crestere de peste 6%. India, in ciuda unei usoare incetiniri, ar trebui sa inregistreze o crestere de 6,1%. De asemenea, Africa urmeaza sa depaseasca o crestere de 4%, cu o accelerare in toate economiile majore (Nigeria, Egipt, Algeria, Etiopia, Maroc si, intr-o masura mai mica, Africa de Sud).

 

Anuntul din 14 mai cu privire la o crestere brusca a taxelor vamale la importurile de marfuri chinezesti confirma hotararea Statelor Unite de a contracara China in sectoarele sale strategice. Saptamana trecuta, Uniunea Europeana a adoptat masuri similare, impunand tarife suplimentare de pana la 38% pentru vehiculele electrice din China. Tari precum India si Brazilia au luat deja masuri similare, crescand riscul unor tensiuni comerciale globale. Acest context ar putea face din Mexic si Vietnam principalii beneficiari ai reorganizarii, datorita transbordarii produselor chinezesti. Desi legaturile comerciale dintre SUA si China par sa se fi slabit, ar fi prematur in acest stadiu sa se concluzioneze ca cele doua puteri s-au decuplat.

Pe langa decizia actualei administratii, campania candidatului Trump care promite ca va pune in aplicare tarife globale de 10% alimenteaza preocuparile legate de politica comerciala a SUA, sporind in acelasi timp temerile de fragmentare a comertului global.

Intr-un context geopolitic din ce in ce mai incert, o escaladare a barierelor vamale ar insemna costuri mai mari pentru intreprinderi, contribuind la cresterea riscului inflationist.