Tot mai multe tari anunta datele de incetare a restrictiilor aplicate in contextul Covid (Franta, Marea Britanie, Germania), iar altele incep deja sa le reduca (China, Austria si acum Italia si Spania), conturandu-si planurile de reluare treptata a activitatii. Cu toate acestea, ar trebui sa tinem cont de faptul ca nu toate tarile sunt in aceeasi situatie; fiecare se confrunta cu riscuri diferite in pragul relaxarii masurilor de izolare. Tinand cont de punctul de plecare, din datele epidemiologice reiese ca putine tari sunt in masura sa inceapa relaxarea restrictiilor, bazandu-se pe un numar de reproduceri de baza R0*<1. Cu toate acestea, multi sustin inceperea relaxarii cat mai curand posibil pentru a sprijini economiile. Pentru a intelege potentialele strategii de iesire si riscurile asociate acestora, am grupat tarile pe doua dimensiuni care analizeaza conditiile initiale, inainte de a ridica blocajele: gradul de pregatire a sistemului sanitar pentru a face fata relaxarii masurilor de restrictie si vulnerabilitatea economica pricinuita de restrictii.

Analiza noastra releva patru grupuri de tari. Cadrul este dinamic, astfel incat situatia intre grupuri poate evolua in timp, avand in vedere ca lupta impotriva virusului va progresa, iar tarile isi vor intensifica testarea sau isi vor imbunatati capacitatile medicale. Primul grup, format in cea mai mare parte din asa-numitele piete emergente, este inca nepregatit pentru eliminarea restrictiilor daca tinem cont de faptul ca raspandirea virusului este una accelerata si institutiile de asistenta medicala lupta din greu sa faca fata. Aceste state sunt foarte vulnerabile si in cazul instalarii restrictiilor care sunt greu de implementat in zonele foarte dens populate (Brazilia, India ...). Si gradul mare de informalitate face anevoioasa, de asemenea, generalizarea retelelor de securitate sociala, pe masura ce activitatea economica se opreste (Mexic) si presiunea politica pentru relansarea economiei creste. Nu numai ca impactul ingradirilor in ansamblu va fi devastator, dar efectele sale ar putea chiar sa afecteze economia pe termen mediu. Astfel, se contureaza riscul unor greseli politice – repornirea precoce a a economiei, si riscul unei epidemii secundare. O eliminare a restrictiilor treptata pare a fi solutia optima, chiar daca aceasta inseamna o recuperare in forma de U lenta.

Un al doilea grup de tari, primele care s-au confruntat cu acest virus, sunt pe punctul de a invinge boala, dupa ce au crescut capacitatea de testare si capacitatea medicala. Acestea prezinta, de asemenea, o vulnerabilitate mai scazuta decat alte tari, datorita procesului decizional centralizat de sus in jos (China), a stabilizatorilor de activitate eficienti si a plaselor de siguranta (Danemarca) sau a stabilirii unei limite de izolare (Coreea de Sud). Strategiile lor de iesire din izolare sunt prudente si treptate, asa cum se poate vedea in cele mai recente anunturi, unele subsectoare de servicii ramanand inchise pana in luna iunie. Experienta Chinei arata ca masurile de izolare sunt relaxate prudent sau uneori chiar reinasprite in orasele in care exista riscul unui al doilea val de infectii, fie din cauza cazurilor importate, fie din cauza cazurilor asimptomatice.

Un al treilea grup cuprinde tari limitrofe, unde s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste stoparea raspandirii virusului (Italia) sau unde capacitatea medicala si de testare a depasit alte tari (Germania, Singapore). Cu toate acestea, multe dintre aceste state sunt relativ mai vulnerabile din punct de vedere economic la izolare decat primele tari care s-au confruntat cu acest virus. Este probabil ca aici, printr-un efort de reducere a impactului economic negativ (prin intermediul comertului, turismului si al lanturilor industriale de aprovizionare), relaxarea sa apara mai devreme sau sa fie mai putin progresiva; am vedea astfel riscuri mai mari ale unui nou val de infectii (Singapore); aceasta ar putea fi compensata numai printr-o capacitate mai mare de testare sau de urmarire a contactelor.

Ultimul grup cuprinde tari care inca se lupta cu epidemia si in care testarea nu a atins inca standardele celor mai performanti. In acest grup, gasim, de asemenea, tari cu zone urbane foarte dense (SUA, Japonia, Marea Britanie, Franta), unde izolarea este greu de aplicat din punct de vedere logistic. In plus, unele sunt extrem de vulnerabile din punct de vedere economic din cauza unei piete flexibile a fortei de munca (SUA) si a unei economii deja in scadere (Japonia) sau limitata de politica fiscala (Spania).

In cele din urma, multe tari sunt vulnerabile la blocaje prelungite, deoarece au o concentrare ridicata in sectoarele in care activitatea este oprita. In mod optim, relaxarea ar trebui sa fie chiar mai treptata si mai lenta pentru a evita focarele secundare si, unele dintre aceste tari (in principal din UE) trebuie sa se ocupe de reglementare inainte de a putea implementa aplicatii de urmarire a contactelor. Aceste tari ar putea

opta pentru pornirea sau oprirea restrictiilor pe intervale orare pentru a se asigura ca sectiille lor de ATI au capacitate suficienta pentru tratarea pacientilor, ca testarea este in crestere si ca autoizolarea este strict implementata. Riscurile in cazul eliminarii precoce a restrictiilor din cauza urgentelor economice (ex. Spania, care a inceput sa ridice restrictiile in domeniul constructiilor si cel industrial) ramane.

“Ultimele declaratii ale presedintelui Romaniei anunta potentiale relaxari ale restrictiilor dupa 15 mai, dar acestea trebuie vazute mai degraba ca o modalitate de a estompa din impactul economic al auto - izolarii asupra economiei decat ca o validare a performantei sistemului medical in fata pandemiei Covid. Ritmul de redresare la nivel de subsector va fi diferit si acest lucru trebuie avut in vedere atunci cand se vor implementa mecanisme de sustinere a IMM-urilor”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA - Head of Risk Analysis Euler Hermes Romania.