Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn, Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania - APMR Comunitatea Forestierilor - Fordaq, Asociatia Administratorilor de Paduri - AAP, Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva, Federatia Sindicatelor Silva, Federatia Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizatii si operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primara a lemnului, industria mobilei, proprietari si administratori de paduri au lansat o petitie adresata Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, domnului Florin Citu, Prim-Ministrul Romaniei, Doamnei Anca Dragu, Presedintele Senatului si Domnului Ludovic Orban, Presedintele Camerei Deputatilor.

Prin aceasta petitie, semnatarii solicita revizuirea in regim de urgenta a HG 497/2020 si a aplicatiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmaririi trasabilitatii masei lemnoase la prima punere pe piata, astfel incat sa fie construit un sistem functional si eficient de combatere a taierilor ilegale si care sa nu impovareze cu costuri administrative inutile operatorii economici.

Necesitatea urgentei revizuirii actului normativ este data de blocajele induse de operationalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, in prezent intreaga ramura a economiei forestiere functionand la maxim o treime din nivelul normal de activitate.

Pe fond, autorii petitiei arata ca padurea se pazeste de furtul de lemne prin controale la iesirea din padure. SUMAL 2.0 risipeste resursele de control, directionandu-le ineficient catre alerte satelitare false si catre masurarea redundanta, de minim 6 ori a lemnului pe lantul de punere in valoare, prelucrare si comercializare. Prin aceasta orientare gresita a controlului este amputata capacitatea de actiune a autoritatilor exact in zona care conteaza cu adevarat, la prima introducere pe piata, pe zone de risc, singura care actioneaza ca mecanism de preventie.

De asemenea, se arata ca suprareglementarea masurilor pentru combaterea taierilor ilegale are efecte contrare celor urmarite, conducand la birocratie, coruptie si concentrarea pe conformarea formala si nu pe obiective privind buna administrare a padurilor.

Trebuie subliniata si disproportia uriasa intre costurile actiunilor de paza a padurilor, respectiv a controlului si rezultatele acestor controale. Conform unui comunicat al Politiei Romane, toate actiunile de control din anul 2020, la nivel national, au condus la „indisponibilizarea” a 80.000 m3 de material lemnos. Cat reprezinta 80.000 m3 raportat la cei 18 milioane m3 exploatati legal anual? Reprezinta 0,5%. Mult sub marja de eroare de 2-4% pentru masurarea lemnului fasonat, cea mai precisa masurare!

Mai trist este ca aceeasi disproportie o regasim si la costurile pentru combaterea taierilor ilegale. Pentru sectorul forestier si industria lemnului, costurile induse de masurile disproportionate „pentru combaterea taierilor ilegale” impuse de statul roman sunt uriase:

- doar telefoanele mobile pentru implementarea SUMAL 2.0 - minim Android 10 si 4 GB RAM - pentru 100.000 utilizatori costa 25 de milioane de Euro!

- functionarea la 1/3 din capacitate a sectorului forestier si industriei lemnului, cu 150 000 angajati, pentru o saptamana, insemna costuri de 100 de milioane de Euro.

- masurarea redundanta a lemnului impusa de SUMAL 2.0 si intregul sistem de suprareglementare, de minim 6 ori, costa minim 2 Euro/m3/ masurare. Costul pentru sectorul forestier/industria lemnului este de minim 200 de milioane de Euro/an.

- in prelucrarea lemnului putem avea si 14 operatii care trebuie reflectate in SUMAL 2.0 (pentru un producator de frize de parchet, de exemplu), operatii care necesita masurare pentru a fi reflectate on-line in SUMAL, in mod absolut inutil pentru combaterea taierilor ilegale.

Acestea sunt doar costuri directe ale SUMAL 2.0 .

Arhitectura gresita a SUMAL 2.0, care duce urmarirea trasabilitatii catre industria lemnului, pe lantul de comercializare si utilizare a lemnului si produselor din lemn, amplifica exponential costurile.

Normalitatea este sa revenim la concentrarea urmaririi trasabilitatii la prima punere pe piata a masei lemnoase, la sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici si la directionarea controlului pe zone si activitati de risc, asa cum prevede EUTR si asa cum este practica in tarile europene.

Argumentarea pe larg a celor mentionate se regaseste intr-o petitie online, care poate fi accesata urmarind link-ul acesta.

Catalin Tobescu, presedintele Asociatiei Industriei Lemnului - Prolemn, a subliniat ca: „Pentru industria lemnului, taierile ilegale reprezinta pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administratiei silvice din Romania comparativ cu tarile europene, de concurenta neloiala pentru operatorii economici care se straduiesc sa respecte legislatia, din partea celor care nu o respecta. Reprezinta costuri de certificare si de audit al provenientei legale, pierderi de contracte pe pietele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, masuri eficiente de combatere a taierilor ilegale, care sa elimine lemnul fara provenienta legala din piata, conducand la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performanta, care furnizeaza economiei bioproduse bazate pe o resursa regenerabila, lemnul, contribuind in acelasi timp la combaterea schimbarilor climatice.”

Aurica Sereny, presedintele Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania, a declarat: „Cerem ca SUMAL 2.0 sa functioneze la prima punere pe piata, asa cum prevede si Directiva Europeana. Sistemul actual incarca activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Mai mult decat atat, experienta primelor 9 zile de functionare ne-a aratat ca sistemul, asa cum este acum, blocheaza aprovizionarea cu lemn si mareste costurile de fabricatie ale mobilierului. Altfel, SUMAL 2.0 trebuia sa intre in vigoare demult, ca sa nu mai fim acuzati noi, producatorii de mobila, ca este posibil sa folosim lemn din taieri ilegale. Lemnul si materialele lemnoase (tocatura, rumegus) se pot fura din padure sau pe durata transportului, pana la primul depozit unde se masoara corect, dupa aceea devenind o marfa care se comercializeaza si se prelucreaza mai departe, in diferite produse, inclusiv mobila.”

- Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn

- Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania - APMR

- Comunitatea Forestierilor - Fordaq.

- Asociatia Administratorilor de Paduri - AAP.

- Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva.

- Federatia Sindicatelor Silva.

- Federatia Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private

Si de catre semnatarii petitiei online mentionate.