Autoritatile locale au la dispozitie peste 260 milioane de euro pentru a rezolva, rapid, problema gunoaielor. Banii vin din PNRR si de la bugetul de stat, si vor putea fi accesati din aceasta vara. Pentru primarii din Romania, acesta se anunta a fi unul dintre testele de competenta din actualul mandat. Cati dintre edilii locali vor reusi sa atraga fondurile europene ramane o intrebare pentru moment fara raspuns, arata o analiza Frames & Best Tools.

Potrivit datelor Eurostat, Romania se afla, in acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabila. Doar Bulgaria sta mai prost decat noi, in timp ce alte tari din regiune, precum Ungaria sau Polonia au facut pasi semnificativi si decisivi catre viitor.

Statisticile arata ca Romania este, printre altele, codasa in Europa la capitolul gestionarii deseurilor. Gradul de reciclare in tara noastra este in prezent de numai 11%, in conditiile in care media europeana este de 45%.

Si asta in conditiile in care, in tara noastra, sunt gestionate anual peste 214 milioane de tone de deseuri, cu 42 de milioane de tone mai mult decat in 2015. Suntem pe locul 3 in UE la acest capitol, dupa Germania si Franta.

Vedem, din pacate, gunoaie aruncate peste tot, la marginea localitatilor, in jurul blocurilor, pe terenurile virane.

Potrivit analistilor, firmele de salubrizare reusesc cu greu sa faca fata cantitatilor tot mai mari de gunoaie ce se aduna in marile orase. Sunt probleme logistice, infrastructura este depasita de cresterea numarului locuitorilor urmare a dezvoltarii imobiliare mai ales in marile orase.

Colectarea selectiva a gunoaielor (hartie/carton, plastic/metal, sticla, biodeseuri - resturi alimentare si vegetale) a ramas, din pacate, la nivel de deziderat.

Incepand din aceasta vara, insa, lucrurile se pot schimba semnificativ. Autoritatile locale au la dispozitie, in premiera, o linie de finantare de 260,13 milioane de euro, bani din PNRR si de la bugetul de stat, arata analiza Frames & Best Tools.

In baza apelului de proiecte PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, primarii pot accesa bani gratuiti pentru a rezolva problema deseurilor prin instalarea unor „insule ecologice digitalizate” - adica puncte de colectare a deseurilor la nivelul comunitatilor, cum sunt platformele subterane, semiingropate sau supraterane.

Planurile autoritatilor vizeaza dezvoltarea treptata, pana in 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separata a deseurilor.

 

Ne-am obisnuit, din pacate, sa vedem in marile orase tomberoane de gunoi pline, cu deseuri pestilentiale care dau pe afara. Mizerie, sobolani, mirosuri grele, focare de infectie.

Insulele ecologice pe care UE vrea sa le finanteze si sa le implementeze in orasele romanesti sunt, in fapt, niste platforme subterane, containere semiingropate sau sistemele supraterane de colectare selectiva a deseurilor.

Acestea sunt realizate din materiale solide si sunt etanse, astfel ca nu pot fi vandalizate, iar mirosurile neplacute sunt izolate.

Insulele ecologice digitalizate sunt ideale pentru colectarea de deseuri de hartie si carton, plastic, deseuri metalice, sticla, deseuri biodegradabile si deseuri reziduale.

Potrivit datelor din Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, localitatile de pana in 20.000 de locuitori pot accesa pentru instalarea a 25 de astfel de instalatii, iar cele care au peste 200.000 de locuitori pot obtine pana la 300 de astfel de insule de colectare a deseurilor.

,,Cu cat numarul locuitorilor e mai mare, cu atat numarul centrelor de colectare finantate gratuit din PNRR poate fi mai mare. Fiecare insula are un cost unitar de cel mult 14.550 euro, fara TVA. E o oportunitate fara precedent pentru primari pentru a rezolva, din bani europeni, problema gestiunii gunoaielor’’, afirma Stefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializata in dezvoltarea conceptului ,,Smart City’’ in contextul gestionarii deseurilor.

Pentru a beneficia de banii europeni, autoritatile trebuie sa puna la dispozitie terenurile si sa asigure instalarea si operarea acestor facilitati.

Prin astfel de proiecte integrate, Romania isi poate respecta, astfel, pana in 2025, atingerea tintei de 55% pentru reciclarea deseurilor municipale.

,,Proiectul cu finantare PNRR vine sa rezolve doua probleme. Pe de o parte rezolva problema colectarii selective a deseurilor (hartie/carton, plastic/metal, sticla, biodeseuri - resturi alimentare si vegetale), iar pe de alta parte reduce costurile cu curatenia localitatilor’’, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools in solutii pentru managementul deseurilor.

,,Sunt multe orase care au incercat si chiar au reusit sa implementele solutii de selectare a deseurilor dar, din pacate, la nivel national ideea de colectare selectiva, de stimulare a economiei circulare in general, este inca doar o solutie abstracta. In conditiile in care bugetele locale se afla sub presiunea costurilor generate de inflatie, banii europeni reprezinta singura solutie viabila pentru a infiinta aceasta infrastructura ecologica’’, a mai spus expertul.

Datele statistice de la Eurostat arata ca, in prezent, romanii din mediul urban genereaza in jur de 287 de kg de gunoi/cap de locuitor, in conditiile in care media UE este de 505 Kg.

Stam destul de bine la acest capitol, insa la altele suntem la coada clasamentului.

Datele Oficiului European de Statistica arata, de exemplu, ca din totalul de 2,6 miliarde de tone de deseuri realizate anual la nivel european, Romania se afla pe locul 3 in UE, cu 214 milioane de tone.

Suntem depasiti doar de Germania (405 mil.tone) si Franta (343 mil.tone). Marea Britanie, cu 282 milioane tone, ar fi de asemenea in fata noastra, dar nu mai face parte din UE.

In ceea ce priveste reciclarea si compostarea gunoiului, Romania este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%. Pe ansamblu, romanii depoziteaza 70% din gunoiul pe care-l produc in timp ce media europeana este de 24%.

,,Statisticile ne ofera un raspuns concret la imaginile tot mai des intalnite cu muntii de gunoaie care cresc tot mai mult in zona marilor orase. In conditiile in care reciclam insuficient, solutiile sunt putine, iar ingroparea gunoiului sau chiar arderea acestuia reprezinta, din pacate, solutiile cele mai des folosite, cu efect direct in nivelul de poluare in crestere din Romania’’, a mai declarat Florin Vulpe.

 

Prin Planul National de Redresare si Rezilienta, autoritatile si-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) si solutii concrete (gropi de gunoi ecologice, instalatii specializate, platforme de management a deseurilor etc), cu o finantare de 1,2 miliarde de euro.

Dincolo de insulele ecologice, PNRR vizeaza infiintarea a cel putin 15 centre integrate de colectare a deseurilor, la nivelul marilor orase, unde se va asigura colectarea separata a deseurilor menajere care nu pot fi colectate intr-un sistem de tipul „din usa in usa”, respectiv a deseurilor reciclabile si a biodeseurilor care nu pot fi colectate in pubele individuale, precum si a fluxurilor speciale de deseuri - deseuri voluminoase, deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii uzate, deseuri periculoase, deseuri provenite din activitati de constructie si demolari).

Planul se mai refera la infiintarea a 26 de instalatii de reciclare a deseurilor si a cel putin 254 de sisteme integrate de colectare a deseurilor agricole compostabile.

Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, daca sunt respectate, duc la o economie circulara functionala si eficienta.

Intr-o economie circulara, deseurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele in colectarea selectiva de la nivelul cetatenilor si include toate sistemele de procesare si reciclare de pe piata. Scopul final este de a reduce cantitatea de deseuri nereciclabile si conservarea resurselor naturale ale planetei.

,,Vom reusi sa atragem banii europeni macar pe aceasta componenta, a gestionarii deseurilor? E o misiune posibila daca primarii, autoritatile locale se mobilizeaza si se pregatesc pentru atragerea acestor bani. E un adevarat test de competenta pentru administratia locala’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,, Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B prevede foarte clar ce conditii trebuie urmate de primarii, iar finantarea trebuie derulata rapid, in conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR. Avem banii europeni, avem firmele specializate in dezvoltarea acestor proiecte, e doar nevoie de vointa politica si de un focus al specialistilor din administratiile locale pe acest proiect. E un nou exemplu de cum putem atrage rapid si eficient banii europeni’’, a mai spus acesta.

Dincolo de atragerea banilor europeni, autoritatile si-au asumat si adoptarea Strategiei nationale privind economia circulara (Trimestrul III 2022). In cadrul acesteia, una dintre masurile esentiale o reprezinta pachetul de acte normative privind gestionarea deseurilor municipale.

,,Toamna lui 2022 ar trebui sa aduca primele contracte de implementare a proiectelor de gestionare a deseurilor cu ajutorul fondurilor din PNRR. Este un moment semnificativ, un moment care poate fi punctul T-zero de la care sa pornim si sa implementam proiectul ,,Romania curata’’, o tara in care sa traim intr-un mediu fara poluare, cu ape, campuri si localitati curate, fara deseuri la tot pasul’’, a mai declarat Stefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company.

 

In prezent, potrivit datelor Frames, in Romania activeaza peste 1000 de companii in sectorul colectarii deseurilor (COD CAEN 3811,3812), un numar dublu fata de acum 10 ani. Afacerile acestora au crescut spectaculos in acest interval, de la 1,51 mld.lei in 2011 la 4,99 miliarde de lei in 2021.

Si profitabilitatea business-ului a avansat semnificativ, de la 94,3 milioane lei la 480,5 milioane lei.

In sectorul colectarii deseurilor activau, anul trecut, 1098 firme cu 27.827 de angajati, in crestere cu aproape 10.000 fata de acum 10 ani.

Cele mai mari firme din acest domeniu erau, anul trecut, in functie de cifra de afaceri, SUPERCOM, RETIM ECOLOGIC SERVICE, POLARIS M HOLDING SI URBAN SA, toate cu incasari intre 160 si 300 milioane de lei in 2021.

Analiza Frames & Best Tools a fost realizata pe baza declaratiilor financiare depuse de firmele active la Ministerul Finantelor si a informatiilor oferite de Registrul Comertului.