In sedinta Guvernului din data de 20 decembrie 2017, s-a luat decizia ca Ministerul Transporturilor sa depuna, la 27 decembrie a.c., aplicatia de finantare pentru magistrala de metrou M6 (spre Aeroportul International Henri Coanda - Otopeni), ce reprezinta un proiect in valoare de 1,327 miliarde de euro (fara TVA).

Anuntul a fost facut de ministrul de resort, Felix Stroe, in deschiderea sedintei de guvern. "In ultimele doua luni am rescris o aplicatie, aplicatia de metrou M6. Suntem in masura sa anuntam ca, pe 27 decembrie 2017, vom depune aceasta aplicatie in valoare de 1,327 miliarde de euro, fara TVA, si ca avem tot aranjamentul financiar pentru magistrala M6", a declarat Felix Stroe.

Intrebat de prim-ministru cand se va finaliza magistrala M6, ministrul Transporturilor a raspuns: "Aceasta magistrala cu siguranta va fi gata pana in anul 2020, adica la timp. Va fi gata la timp pentru angajamentul pe care il are Romania cu activitatile din anul 2020", premierul completand ca este vorba despre Campionatul European de Fotbal din acel an.

La inceputul lunii decembrie a.c., Metrorex a lansat o licitatie ce vizeaza atribuirea unui contract de consultanta, asistenta juridica si reprezentare in fata instantelor judecatoresti pentru efectuarea de exproprieri necesare realizarii legaturii retelei de metrou cu Aeroportul International Henri Coanda (Magistrala 6 - 1 Mai-Otopeni), in valoare de 2,079 milioane de lei, fara TVA. Potrivit unui anunt de participare, publicat in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), tipul procedurii va fi licitatie deschisa, iar criteriul de atribuire va fi cel mai bun raport calitate-pret in ceea ce priveste criteriile mentionate in anunt.

Prezent la discutia de dinaintea inceperii sedintei saptamanale a Guvernului Romaniei, Bogdan Puscas, presedintele Autoritatii Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP), a aratat celor prezenti ca ANAP propune avizarea, prin ordonanta de urgenta, unor schimbari legislative necesare in sistemul national de achizitii publice.

„Prin adoptarea ordonantei in cadrul sedintei de guvern, urmarim in principal simplificarea modului de aplicare a prevederilor celor trei texte normative si corelarea lor. In principal, ne dorim cresterea calitatii textului si corelarea intre actele normative, traducerea completa a directivelor, in sensul introducerii pragului de licitatie de 929.000 de lei pentru autoritatile locale, ajustarea pretului contractului in functie de modificarile legislative aparute ulterior semnarii lui - si aici avem in vedere si salariul minim, posibilitatea achizitionarii directe a unei cantitati de maximum 20% din valoarea unei licitatii, acolo unde este identificata nevoia si ea se manifesta stringent si, in acelasi timp, dorim clarificarea unor notiuni, cum ar fi notiunea de organism de drept public pentru diferentierea intre societatile comerciale care au sau nu calitatea de autoritati contractante. Bineinteles, aceasta ordonanta constituie un temei pentru promovarea unei hotarari de guvern de aprobare a normelor de aplicare - si aceasta venita in sprijinul simplificarii, transparentizarii si corelarii procedurilor de zi cu zi din activitatea expertilor de achizitii publice”, a explicat Bogdan Puscas.

Ulterior, printr-un comunicat, oficialii Executivului au explicat pe larg ce modificari se aduc prin ordonanta de urgenta. Aratand astfel ca „Guvernul a modificat si completat legislatia achizitiilor publice, pentru a simplifica, clarifica si corela unele prevederi, precum si pentru a reduce termenele in procesul de atribuire a contractelor publice”, membrii Executivului sustin ca ordonanta de urgenta specifica „are rolul sa fluidizeze procesul de atribuire a contractelor publice, in conditii transparente, contribuind astfel la implementarea proiectelor de investitii publice intr-o perioada mai scurta de timp”.

„Ordonanta de urgenta adoptata la 20 decembrie a.c. are in vedere corelarea, inclusiv in sensul urmarit de legislatia europeana, si clarificarea prevederilor din cele trei legi - Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, precum si Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, intrucat anumite prevederi ale acestora au fost modificate pe parcursul procesului de adoptare in Parlament. Un element de noutate al acestei ordonante este crearea cadrului legal care va permite, ulterior, prin detalierea in legislatia secundara, incheierea de contracte fara publicarea prealabila in SEAP a anuntului si documentatiei. Este vorba aici despre achizitiile directe mici, realizate de autoritatile contractante, in cazul carora utilizarea platformei electronice actuale s-a dovedit a nu aduce eficienta, ci mai degraba a fost si este o birocratizare inutila”, explica oficialii guvernamentali.

Potrivit Guvernului, prin ordonanta sunt clarificate conditiile si modalitatile de aplicare a procedurii simplificate, stabilindu-se clar ca aceasta procedura se aplica pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, a acordurilor-cadru si a concursurilor de solutii a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile prevazute de lege. Procedura simplificata reprezinta modalitatea de realizare a achizitiilor publice sub pragurile impuse de legislatia europeana, prin publicare numai la nivel national si cu utilizarea de termene mai scurte si cerinte minimale necesare pentru indeplinirea contractului.

De asemenea, dupa cum arata specialistii autoritatilor centrale, este clarificata situatia de exceptie de la art. 19 din Legea nr. 98/2016, astfel incat autoritatea contractanta sa poata aplica procedura simplificata sau, dupa caz, achizitia directa, pentru loturi individuale, atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. Este precizat astfel dreptul autoritatii contractante de a solicita operatorilor economici participanti in comun la procedura de atribuire sa adopte sau sa constituie o anumita forma juridica numai dupa declararea ofertei castigatoare si sub rezerva ca aceasta conditie sa fi fost prevazuta fie in documentatia de atribuire, fie in anuntul de participare.

In schimb, prin noua ordonanta, se introduce obligatia autoritatii contractante de a solicita ofertantului/candidatului sa precizeze, in oferta sau in solicitarea de participare, datele de identificare ale subcontractantilor propusi, numai daca acestia din urma sunt cunoscuti la momentul depunerii ofertei sau solicitarii de participare.

O noua prevedere specifica faptul ca nu poate fi aplicat criteriul costului/pretului cel mai scazut in cazul atribuirii contractelor de achizitie publica/acordurilor-cadru de proiectare si executie. Clarificarea legislativa este necesara pentru a aduce un aport mai mare calitatii in raport cu pretul pentru contractele de lucrari care implica si partea de proiectare, dupa cum precizeaza oficialii Guvernului.

O alta clarificare vizeaza textul de lege, in sensul ca persoana care se considera vatamata se poate adresa atat Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cat si instantei de judecata. De asemenea, va fi mai explicita prevederea privind modul de curgere a termenului de solutionare a contestatiei, prevazandu-se expres ca acesta este de 20 de zile lucratoare de la data primirii copiei dosarului achizitiei publice de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, in urma transmiterii acestuia de catre autoritatea contractanta odata cu punctul sau de vedere asupra contestatiei, pentru a se evita prelungirea artificiala a termenului de solutionare a contestatiei. Se va aplica un termen unitar, respectiv 5 zile lucratoare, de comunicare a intampinarii catre instanta de judecata de catre intimat, intrucat cele 5 zile calendaristice pot implica si zile libere, astfel se poate reduce in practica la 3 zile lucratoare.

Anterior, in sedinta din 14 decembrie 2017, Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta care reglementeaza modul de realizare a controlului ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achizitie publica, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii. Scopul actului normativ este de a  reglementa, la nivel superior legislativ, aria de cuprindere, autoritatea juridica a controlului ex-ante, obligatiile autoritatilor contractante in relatie cu controlul ex-ante, precum si modul de derulare a acestui control. Adoptarea in regim de urgenta a masurilor de flexibilizare si armonizare a sistemului achizitiilor publice va reduce riscul diminuarii gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, si al amanarii/intarzierii implementarii unor proiecte de investitii majore, cu impact social si economic la nivel national sau local. Pentru informatii suplimentare, www.gov.ro