Mai mult de o treime dintre romanii care au economii au apelat la acestea in perioada starii de urgenta/ alerta, in timp ce 44% dintre cei care au credite la banci au solicitat reesalonarea acestora, arata un sondaj IRES. Cercetarea a fost realizata in perioada 20-21 mai 2020 si a vizat modul in care pandemia de Covid-19 a influentat economiile romanilor si relatia lor cu bancile, dar si intentiile viitoare de a se indatora la banci.

 

Conform sondajului IRES, 4 din 10 romani declara ca au economii. 60% dintre ei isi pastreaza economiile la banca, fie sub forma unui cont de economii (41%), fie intr-un alt tip de cont (19%), in timp ce peste o treime spun ca nu isi tin economiile la banca sau ca nu au cont.

Barbatii, tinerii intre 18 si 35 de ani, respondentii cu studii superioare, cu venituri lunare de peste 2.500 de lei si care locuiesc in mediul urban sunt cei care au economii in proportii mai ridicate decat media.

Cont de economii au in proportii mai ridicate persoanele peste 51 de ani, cele cu studii superioare, cu venituri mai mari de peste 1.500 de lei si care locuiesc in sudul tarii, in timp ce tinerii, cei cu educatie ridicata, cu venituri de peste 4.000 de lei si care locuiesc in sudul tarii isi tin economiile in alte tipuri de conturi bancare.

Peste o treime dintre romanii care au economii spun ca, in perioada starii de urgenta sau de alerta, au apelat la ele. Acestia sunt cu precadere respondentii tineri si cei cu varsta de cel mult 50 de ani, persoanele cu educatie scazuta, cu venituri intre 1.501 si 2.500 lei, dar si fara venit si cele care locuiesc in Moldova.

 

In perioada starii de urgenta si/sau de alerta 44% dintre romani au utilizat serviciile unei banci. Folosirea bancomatelor (77%), plata cu cardul la comercianti in magazine fizice (71%), online banking (57%), plati online (56%), mobile banking (46%), vizitarea sucursalei (40%), apelarea telefonica a bancii (24%) sunt formele in care respondentii au utilizat serviciile bancare.

Cei mai multi dintre utilizatorii serviciilor bancare de la debutul starii de urgenta au efectuat plati (80%) sau au extras numerar (74%). Doar 27% au depus numerar in aceasta perioada. 8% si-au deschis un cont, au contractat un credit sau au achizitionat noi produse si servicii bancare.

9 din 10 romani care au utilizat serviciile bancare in perioada starii de urgenta sau de alerta sunt multumiti de acestea. 40% se declara foarte multumiti, acestia sunt in special tinerii, cei cu studii superioare, cu venituri peste 4.000 de lei, din Moldova, Transilvania si Banat, in timp ce 51% spun ca sunt destul de multumiti.

1 din 5 romani foloseste servicii de banking online, iar 28% dintre participantii la studiu folosesc mobile banking.

Ambele tipuri de servicii sunt utilizate in proportii mai mari de catre tineri, persoane cu studii superioare, cu venit de cel putin 2.500 lei si de cei care locuiesc in orase.

Dintre cei peste 70% dintre romani care nu folosesc nici online banking si nici mobile banking, aproximativ un sfert isi manifesta interesul de a le utiliza in viitor. Cei care nu doresc sa utilizeze acest tip de servicii invoca pentru aceasta decizie varsta inaintata, lipsa unei nevoi in acest sens, dar si lipsa increderii.

 

Peste un sfert dintre romani (28%) declara ca au credite si datorii la banci. Creditele pentru nevoie personale/de consum (69%) conduc topul, urmate fiind de creditele imobiliare/ ipotecare (29%).

Mai indatorati sunt cei intre 36 si 50 de ani, persoanele cu studii superioare si cu venituri lunare de peste 2.500 lei.

Barbatii, tinerii intre 18 si 35 de ani, cei cu educatie scazuta, dar si cei cu studii superioare, persoanele fara venit, dar si cele cu venituri lunare de peste 4.000 lei si respondentii din mediul urban au in proportii mai ridicate credite imobiliare/ ipotecare.

Creditele de nevoi personale/ de consum sunt mai frecvente in randul respondentilor intre 36 si 50 de ani, a celor cu educatie scazuta sau cel mult medie, in randul persoanelor fara venit sau cu venituri lunare de cel mult 1.500 de lei si a celor care locuiesc in mediul rural si in Transilvania si Banat.

15% dintre romanii care au credite sau datorii la banci recunosc ca au avut dificultati in rambursarea unor sume catre banca in perioada crizei de Covid-19.

Dificultati in rambursare au avut intr-o mai mare masura respondentii peste 65 de ani, femeile, persoanele cu venituri lunare de cel mult 1.500 lei si cele care locuiesc in Transilvania, Banat si Moldova.

44% dintre cei care au avut dificultati in rambursarea sumelor catre banci in perioada crizei de Covid-19 (ceea ce reprezinta 4% din esantionul total al studiului) spun ca au solicitat bancilor reesalonarea datoriilor. Au apelat la solutia reesalonarii datoriilor in proportii mai ridicate barbatii, persoanele cu studii medii si peste, cu venituri lunare care depasesc 2.500 lei si cele care locuiesc in Moldova.

Peste un sfert (28%) dintre romanii care au credite sau datorii la banci se asteapta sa intampine aceasta problema in viitor, iar 14% sa fie in situatia de a solicita reesalonarea platilor catre banca.

Tinerii, varstnicii, persoanele cu educatie scazuta, cei fara venit sau cu venit lunar de cel mult 1.500 lei, care locuiesc in mediul rural si cei din Moldova se simt mai vulnerabili din perspectiva viitorului, iar femeile, tinerii, varstnicii si persoanele cu venit lunar sub 1.500 lei se gandesc in proportii mai ridicate sa solicite reesalonarea platilor.

 

Unul din 10 romani intentioneaza sa ia un credit in urmatorul an. Cei mai multi se orienteaza catre credite pentru nevoi personale/ de consum (64%), dar si spre credite imobiliare/ ipotecare (53%) sau credit auto/ leasing (11%). Mai dispusi sa ia credite sunt cei cu studii superioare, persoanele cu venituri intre 1.500 si 2.500 de lei si cei cu venituri lunare de peste 4.000 lei.

Spre creditele ipotecare/ imobiliare se intentioneaza sa se indrepte mai ales tinerii, persoanele cu studii elementare, dar si cele cu educatie ridicata, persoanele ale caror venituri lunare depasesc 1.501 lei, cele care locuiesc in orase si in Transilvania si Banat, in timp ce persoanele peste 51 de ani si varstnicii, cele cu studii medii, cu venituri lunare de cel mult 1.500 lei, respondentii care locuiesc in mediul rural si cei din Moldova se orienteaza mai ales spre creditele de nevoi personale/ de consum. Creditele auto sau leasing-ul sunt luate in calcul mai ales de catre persoanele cu varste intre 36 si 50 de ani, de cei fara venit, de respondentii din sudul tarii si de cei care au venituri lunare de peste 2.500 lei.

 

Unul din 5 romani s-a gandit, in ultima perioada, sa inceapa o afacere, atunci cand lucrurile vor reveni la normal. Barbatii, tinerii si cei cu varsta de cel mult 50 de ani, respondentii cu studii superioare si cei cu venituri lunare de peste 4.000 lei sunt mai dispusi sa inceapa o afacere.

 

Aproape jumatate dintre participantii la studiu (47%) au auzit despre IMM Invest, programul economic lansat de Guvernul Romaniei destinat sprijinirii intreprinderilor mici si mijlocii, iar 7 din 10 romani au o parere buna (59%) si foarte buna (19%) despre acest program.

13% dintre respondentii care au auzit de programul IMM Invest cunosc pe cineva care a aplicat la acest program, 8% spun ca sunt eligibili, dar nu s-au gandit sa aplice, iar 6% s-au gandit sa aplice, dar nu au facut-o.

Peste jumatate dintre cei care au auzit de programul IMM Invest cred ca acest program functioneaza in mica (39%) si foarte mica masura sau deloc (17%), in timp ce 29% cred ca programul functioneaza.

In timp ce tinerii, respondentii cu studii superioare, varstnicii si cei care locuiesc in Moldova, Transilvania si Banat cred, intr-o masura mai ridicata decat media ca programul functioneaza, participantii la studiu cu venituri lunare de peste 4.000 lei si care locuiesc in sudul tarii au in proportii mai ridicate opinii contrare.

Pentru a consulta studiul integral, click aici!