Romania si-ar putea majora Produsul Intern Brut cu 10% pana in 2050, generand 575 de miliarde de euro aditional de-a lungul acestei perioade, prin cresterea economiilor si redirectionarea acestora catre investitii profitabile, potrivit unei analize realizate de o companie de consultanta in management.

Analiza a fost realizata in contextul in care o parte semnificativa a populatiei se confrunta cu dificultati in a economisi si a intelege concepte fundamentale despre bani, atat din cauza veniturilor scazute, cat si a lipsei de educatie financiara, arata sondajul realizat de McKinsey in primavara acestui an.

Intre 2000 si 2020, venitul disponibil pe cap de locuitor al romanilor a crescut cu 10% in fiecare an, aceasta fiind cea mai mare crestere din Europa in perioada indicata. Aceasta majorare a permis Romaniei sa se apropie de tarile mai dezvoltate din Europa Centrala, reducand decalajul nivelului venitului disponibil pe cap de locuitor de la 60% in 2000 la 15% in 2020, se mentioneaza in analiza citata.

Romania inregistreaza printre cele mai scazute niveluri ale averii financiare personale comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Vest: 36% din PIB - aproape jumatate fata de media Europei de Est, potrivit McKinsey&Company. Activele financiare pe cap de locuitor in Romania au o valoare medie in jurul a 5.000 de dolari, in timp ce, de exemplu, in Ungaria valoarea medie este de aproximativ 12.000 de dolari.

Averea financiara personala se bazeaza pe active financiare personale, inclusiv numerar, depozite in cont curent, depozite pe termen lung, titluri de valoare (actiuni, obligatiuni) si instrumente derivate, fonduri mutuale, asigurari de viata si pensii pilonul 2 si 3.

"Averea neta a romanilor a crescut de peste opt ori in ultimele doua decenii, potrivit Bancii Nationale a Romaniei. Cetatenii romani au insa un nivel scazut de economisire, putine active financiare, o parte semnificativa din averea acumulata fiind blocata in active imobiliare. Printre motivele pentru care economiile romanilor sunt inca la un nivel scazut se numara atat veniturile mici, cel putin pentru o mare parte a populatiei, cat si lipsa educatiei financiare si, in consecinta, a planificarii pe termen lung. In acest context, institutiile financiare, statul si consumatorii trebuie sa isi uneasca fortele si sa gaseasca modalitati de a mari nivelul educatiei financiare, de a oferi produse si servicii care sa raspunda nevoilor clientilor si, in cele din urma, de a construi o cultura a constientizarii si responsabilizarii financiare individuale, pentru a dezvolta prosperitatea personala si colectiva. Acesta este un exemplu clar de situatie in care interesul individual este corelat cu cel al comunitatii", afirma Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company Bucharest.

Studiul arata ca atunci cand economisesc, romanii prefera sa-si pastreze banii mai ales in numerar si in depozite. De asemenea, nu folosesc produse de investitii sofisticate precum fonduri mutuale, valori mobiliare si instrumente derivate. Aproximativ 70% din activele financiare personale ale romanilor sunt detinute in numerar si in depozite, fata de media de 59% in Europa Centrala si 40% in Europa de Vest.

Aproape 63% dintre romani declara ca reusesc sa economiseasca ocazional sau lunar, conform unui sondaj realizat de McKinsey&Company la inceputul acestui an. Sondajul a evaluat atitudinile romanilor fata de bani, obiceiuri de economisire si planificare financiara si a vizat populatia urbana cu diferite niveluri de educatie si varste cuprinse intre 18 si 65 de ani.

"In jur de o treime dintre respondenti economisesc in fiecare luna, dar nu o suma fixa. Acestia tind sa locuiasca in orase de marime medie si sa aiba studii superioare. Ingrijorator, din perspectiva coeziunii sociale, doar un sfert dintre persoanele mai putin educate reusesc sa economiseasca. Respondentii mai tineri intampina la fel de multe provocari in a face investitii financiare - aproape o treime dintre persoanele intre 18-24 de ani chestionate sunt dependente din punct de vedere financiar", se mentioneaza in document.

Totodata, sondajul releva ca romanii nu au incredere nici in sistemul de pensii public si nici in cel privat. Doar unul din cinci romani crede in sistemul public de pensii si doar unul din patru are incredere in cel administrat privat. In plus, 80% dintre respondenti nu au putut estima valoarea pensiei pe care o vor primi de la stat si 90% se asteapta ca pensia sa le fie insuficienta pentru a-si mentine stilul de viata. Oarecum surprinzator, in ciuda acestei ultime cifre, doar 28% dintre romani au declarat ca isi planifica pensionarea in mod proactiv.

Cu toate acestea, pandemia a adus in toata lumea, inclusiv in Romania, o constientizare sporita in privinta importantei economisirii. Insa aceasta tendinta este dificil de mentinut deoarece restrictiile de consum au disparut, iar inflatia ridicata a slabit puterea de cumparare.

Doar unul din patru romani reuseste sa mai tina pasul cu obiceiurile de economisire induse de pandemie, potrivit sondajului. Aceasta situatie este determinata de lipsa fondurilor, a educatiei financiare si a sprijinului necesar pentru a economisi.

De asemenea, doar 15% dintre respondenti au afirmat ca au participat la programe de educatie financiara si mai putin de 30% considera ca familiile lor i-au invatat cum sa-si administreze economiile. Desi romanii doresc sa economiseasca mai mult, ei ezita in ceea ce priveste planificarea financiara. De altfel, putin peste 50% dintre respondenti au spus ca ar prefera un control anual la dentist decat sa participe la o intalnire, chiar si gratuita, cu un consilier financiar. Pe de alta parte, aproape 40% dintre respondenti au dificultati in a intelege concepte fundamentale de gestiune a finantelor proprii, cum ar fi efectele inflatiei asupra economiilor pe care le detin, se mentioneaza in analiza.

"Lipsa de incredere in consilierea financiara si nivelul scazut de educatie financiara afecteaza si modul in care romanii aleg sa investeasca. Sondajul a constatat ca respondentii prefera fie active cu risc si randament scazut - pastrarea banilor in valuta (aproximativ 32% dintre respondenti), depozite la termen (28% dintre respondenti), proprietati imobiliare (24% dintre respondenti) - fie investitiile speculative precum cele in criptomonede (de exemplu, Bitcoin, Ethereum, etc.)", se arata in analiza citata.

In acelasi timp, 75% dintre respondenti sustin ca isi gestioneaza singuri investitiile. Doar unul din cinci respondenti considera ca bancile ofera sfaturi financiare de incredere si un procent similar consulta si un specialist al bancii la care au cont atunci cand iau o decizie financiara. In ceea ce priveste informatiile despre gestionarea banilor, familia si prietenii sunt considerate a fi surse mai credibile decat institutiile financiare sau expertii in domeniu.

Aproximativ doua treimi dintre respondenti ar dori ca statul sa se implice mai mult si sa ofere stimulente pentru a sustine populatia sa economiseasca sau sa investeasca. In acelasi timp, 60% dintre cei chestionati cred ca bancile si companiile de asigurari ar trebui sa faca mai mult pentru a ajuta populatia sa economiseasca, oferind consiliere si produse adecvate nevoilor clientilor. De asemenea, romanii considera ca familia si sistemul scolar ar trebui sa joace un rol mai important in asigurarea educatiei financiare pentru copii.

"Tendinta generata de pandemie - aceea de a creste nivelul de economisire - poate fi baza prin care romanii sa isi mareasca averea acumulata astfel incat sa fie atins un prag individual, dar si colectiv, de siguranta financiara. Este posibil ca aceasta schimbare la scara larga sa nu aiba loc curand deoarece veniturile mici si gradul mare de indatorare conduc la rate scazute de economisire pentru o parte importanta a populatiei. Dar o constientizare financiara mai profunda si accesul la informatii de incredere pot trece peste atitudinile si comportamentele predominante, cum ar fi aversiunea la risc si neincrederea in institutiile financiare. Astfel, prin cresterea nivelului economiilor si redirectionarea acestora catre investitii profitabile, Romania are oportunitatea de a-si majora nivelul PIB cu inca 10% pana in 2050. In acest fel, Romania ar putea creste veniturile fiecarui cetatean si sa influenteze pozitiv piata muncii, productivitatea si gradul de inovatie. Aceasta abordare ar fi, fara indoiala, o cale catre o mai mare prosperitate pentru generatiile viitoare", adauga Alexandru Filip.

McKinsey & Company este o firma globala de consultanta in management dedicata organizatiilor activa in peste 65 de tari si 130 de orase.