Luna martie a anului 2021 marcheaza un an de la prima instituire a starii de urgenta pe teritoriul Romaniei ca urmare a pandemiei de coronavirus.

O echipa de cercetatori din cadrul Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a realizat un proiect de monitorizare in timp real a evolutiei pandemiei, respectiv a starii economice a Romaniei, oferind in acelasi timp previziuni pe termen scurt si mediu privind evolutia performantei economice a tarii.

Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, declara ca „specialistii UBB au avut un rol fundamental pentru societatea romaneasca in perioada pandemiei. Contributiile din zona psihologiei, sanatatii publice, analizelor financiare, zona stiintelor biologice etc. au avut si au un impact si un rol national pozitiv. Proiectul FSEGA se inscrie in acest demers, a fost unul de anvergura de la inceputul sau si ma bucur sa stiu ca concluziile acestui proiect influenteaza decizii la nivel national sau local. Asta inseamna o universitate „world-class!”.

Proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor (econ.ubbcluj.ro/coronavirus) a analizat evolutia pandemiei, masurile guvernamentale, evolutia generala si perspectivele economiei romanesti, ptata imobiliara si sectorul companiilor,cercetatorii UBB realizand analize si estimari pentru fiecare dintre acestea.

 

Primul an al COVID-19 a adus doua valuri de pandemie in Romania: primul val aferent perioadei februarie-august 2020 a fost caracterizat de un maxim de imbolnaviri zilnice de peste 1500 de cazuri, iar in cadrul celui de al doilea val (septembrie 2020 - februarie 2021) Romania a atins recordul absolut al cazurilor noi zilnice de peste 10.000 de persoane. In perioada curenta Europa resimte deja efectele unui al treilea val, tendinta care a devenit o realitate si in Romania. In luna martie 2021, numarul imbolnavirilor este in continua crestere, iar in data de 16 martie 2021, la exact un an de la instituirea starii de urgenta, Romania trece din nou peste 6.000 de cazuri noi zilnice, pana in momentul de fata record absolut in anul 2021.

Singura tendinta pozitiva o reprezinta evolutia vaccinarilor cu aprox. 2,5 milioane de doze de vaccin administrate, respectiv peste 700.000 de persoane care au primit si cea de a doua doza de vaccin, fiind astfel imunizate.

 

Masurile economice si financiare luate in 2020 pentru ameliorarea situatiei economice au condus la o scadere economica mai moderata in 2020 fata de asteptarile anterioare, iar ultimul trimestru al anului a adus chiar o crestere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent.

Proiectul bugetului pentru anul 2021 calculeaza cu o crestere economica de 4,3%, ceea ce ar insemna ca la finalul anului curent PIB-ul Romaniei va reveni cel putin la nivelul anului 2019. Cu toate acestea, recuperarea rapida preconizata va avea si costuri semnificative: in 2020 deficitul bugetar a fost de aproape 10%, iar in acest an se estimeaza ca va depasi 7%, ceea ce inseamna ca ameliorarea efectelor crizei va induce o crestere exploziva in datoria publica a Romaniei.

 

In contextul crizei generate de pandemie, conform datelor semnal ale Institutului National de Statistica economia Romaniei a scazut cu 3,9% in anul 2020. Acest declin al economiei autohtone este semnificativ mai moderat decat cel inregistrat de zona euro (-6,8%). Este important de mentionat faptul ca productia agricola a incheiat anul cu rezultate deosebit de slabe, evolutie ce nu se datoreaza pandemiei ci conditiilor meteorologice nefavorabile. Eliminand efectul specific al agriculturii, economia Romaniei ar fi inregistrat probabil un declin de doar cca. 3%. Pe langa masurile luate de factorii decidenti si rezilientei peste asteptari a mediului de afaceri in perioada valului de toamna al pandemiei, structura particulara a economiei autohtone a jucat un rol important, deoarece sectoarele cele mai afectate, precum turismul si industria ospitalitatii, au o pondere relativ redusa in economia Romaniei.

Ca urmare a evolutiei peste asteptari a economiei din ultimul trimestru al anului trecut, consideram ca in anul 2021 Romania poate atinge un ritm de crestere de peste 5%. Dat fiind faptul ca mai multe tari europene au reintrodus masuri ce limiteaza mobilitatea populatiei, este preconizata ca pe termen scurt economia zonei euro va avea in continuare de suferit, astfel, in Romania putem sa ne asteptam doar la o crestere modesta in perioada ianuarie-martie 2021. Dupa acest prim trimestru insa economia s-ar putea sa inregistreze o crestere dinamica, odata cu avansul campaniei de vaccinare si cu incalzirea vremii care va contribui la limitarea raspandirii epidemiei atat pe plan extern cat si pe plan intern. In cazul in care o deteriorare semnificativa a mediului extern va putea fi evitata, respectiv consolidarea fiscala se va implementa treptat, tendinta de crestere este anticipata sa continue si in trimestrele ulterioare. In plus, incepand cu cea de a doua parte a anului 2021, accesul la fondurile europene va avea o contributie din ce in ce mai importanta la consolidarea cresterii economice.

 

In cadrul primului val al pandemiei majoritatea sectoarelor au fost influentate in mod negativ, sectorul de ospitalitate si turism a scazut cu 67,4%, respectiv sectorul de cultura, arte si alte servicii inregistrand scaderi record in trimestrul 2 al anului 2020 (-67,4%, respectiv -60,4%, estimare). Dupa perioada starii de urgenta severitatea restrictiilor impuse de autoritati a devenit mai moderata, mobilitatea populatiei redinamizandu-se in acelasi timp, ceea ce a influentat in mod pozitiv aproape toate sectoarele economiei. Pana la finalul anului doar cateva sectoare au ramas pe pierdere semnificativa, cum ar fi industria ospitaliera sau transporturile aeriene, industria si comertul recuperandu-si integral pierderile inregistrate in prima perioada a pandemiei. Dintre sectoarele cu evolutiile cele mai pozitive pe parcursul anului 2020 mentionam sectorul IT (crestere de peste 20%), respectiv constructiile (crestere de peste 10%).

 

In mod surprinzator sectorul imobiliar a avut foarte putin de suferit pe perioada pandemiei. Datele referitoare la preturi medii pe m2 la nivel national si in orasele mari arata ca vanzatorii au reusit sa-si mentina pozitiile si preturile. Chiar daca in primele luni au avut loc mici scaderi de preturi si scaderi mai pronuntate in volumul tranzactiilor, piata imobiliara a revenit deja din vara anului 2020 pe un trend ascendent, fireste mult mai moderat fata de perioada de dinaintea pandemiei.

Proiectul de cercetare este coordonat de Szasz Levente (profesor, UBB-FSEGA), iar membrii echipei sunt Balint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB-FSEGA), Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat UBB-FSEGA), Csiki Ottó (doctorand UBB-FSEGA), Nagy Balint Zsolt (conferentiar UBB-FSEGA), respectiv Racz Béla-Gergely (lector UBB-FSEGA).