Guvernele statelor membre UE care intervin in activitatea instantelor judecatoresti sau nu reusesc sa combata frauda si coruptia vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege aprobat la data de 17 ianuarie 2019 de deputatii europeni. Reuniti in Parlamentul de la Strasbourg, eurodeputatii si-au exprimat acordul asupra acestui proiect legislativ si, din 624 de voturi exprimate, 397 au fost in favoarea proiectului, iar 158 impotriva si 69 de abtineri. Daca va fi adoptat de Consiliul Uniunii Europene, textul va deveni imediat lege.

Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind protectia bugetului Uniunii Europene in cazul unor deficiente generalizate in ceea ce priveste statul de drept in tarile membre a fost prezentat anterior la Strasbourg de Eider Gardiazabal Rubial (din partea aliantei social-democrate) si de Petri Sarvamaa (de la crestin-democrati).

Potrivit unui comunicat semnat de Jānis Krastiņš, ofiter de presa al Parlamentului European pentru probleme legate de buget, asistata de un grup de experti independenti, Comisia UE ar avea sarcina de a stabili „deficientele generalizate in ceea ce priveste statul de drept” si de a decide cu privire la masurile care ar putea include suspendarea platilor din fondurile UE sau reducerea prefinantarii. Decizia va fi pusa in aplicare numai dupa aprobarea Parlamentului si a Consiliului UE. Odata ce statul membru remediaza deficientele identificate de Comisia Europeana, Parlamentul si ministrii UE ar putea debloca fondurile.

Experti independenti care sa asiste Comisia Europeana

Comisia Europeana poate stabili ca statul de drept este amenintat daca sunt subminate una sau mai multe dintre urmatoarele principii:

- buna functionare a autoritatilor din statul membru care implementeaza bugetul UE;

- buna functionare a autoritatilor care efectueaza controlul financiar;

- investigarea adecvata a fraudei - inclusiv frauda fiscala -, coruptia sau alte incalcari care afecteaza executia bugetului UE de catre statul membru;

- control jurisdictional efectiv de catre instantele independente;

- recuperarea fondurilor necuvenite;

- prevenirea si sanctionarea evaziunii fiscale si a concurentei fiscale;

- cooperarea cu Oficiul European de Lupta Antifrauda si, daca este cazul, cu Parchetul European.

Pentru a asista Comisia Europeana, un grup de experti independenti in materie de drept constitutional si financiar, compus din un expert numit de parlamentul national al fiecarui stat membru si cinci numiti de Parlamentul European, va evalua anual situatia din toate statele membre si va elabora si prezenta un rezumat public al concluziilor sale.

Protejarea beneficiarilor finali, in atentia Comisiei Europene

In functie de amploarea deficientelor si de procedura de gestionare a bugetului, Comisia Europeana poate decide cu privire la una sau mai multe masuri, printre care se afla si: suspendarea angajamentelor, intreruperea termenelor de plata, reducerea prefinantarii si suspendarea platilor. Cu exceptia cazului in care decizia prevede altfel, guvernul statului membru ar trebui totusi sa implementeze programul sau sa acceseze fondul UE respectiv si sa efectueze plati catre beneficiarii finali, cum ar fi cercetatorii sau organizatiile societatii civile. Comisia ar trebui sa asiste beneficiarii si sa se straduiasca sa se asigure ca acestia primesc sumele datorate. Comisia va inainta o propunere responsabililor din Parlamentul si Consiliul UE de a transfera o suma care sa corespunda valorii masurilor propuse in rezerva bugetara. Decizia va intra in vigoare dupa patru saptamani, cu exceptia cazului in care Parlamentul, hotarand cu majoritate de voturi exprimate sau Consiliul UE, hotarand cu majoritate calificata (astfel incat niciun stat membru nu poate bloca o decizie), sa il modifice sau sa il respinga. Odata ce Comisia Europeana stabileste ca deficientele au fost eradicate, suma blocata ar fi pusa la dispozitie utilizand aceeasi procedura.

Comentand aceasta initiativa, din partea comisiei pentru bugete, co-raportorul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (de la social-democrati) a declarat: „Respectarea statului de drept si a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe baza carora am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate incalca aceste valori fara sa sufere consecintele”. La randul sau, reprezentand comitetul pentru control bugetar, co-raportorul finlandez Petri Sarvamaa (de la PPE) a subliniat: „Cel mai important aspect al acestui mecanism este protectia beneficiarilor finali - in modelul nostru, acest lucru este mult consolidat in comparatie cu propunerea initiala a Comisiei. Am inclus, de asemenea, Parlamentul European in procedura de luare a deciziilor, asigurand astfel responsabilitatea democratica a oricaror masuri luate”.

Plenul Parlamentului European a aprobat acest proiect legislativ cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi impotriva si 69 de abtineri. Deputatii europeni sunt acum pregatiti sa deruleze procesul de negociere cu privire la formula finala a regulamentului cu ministrii UE care nu si-au adoptat inca pozitia. De altfel, multi parlamentari – chiar dintre cei care au votat proiectul – sunt de parere ca se impun mai multe explicatii in textul viitoarei legi, mai ales in ceea ce priveste principiile statului de drept, fiind necesare garantii explicite ca beneficiarii directi ai fondurilor UE nu vor fi afectati. De altfel, se spera ca negocierile cu Consiliul Uniunii Europene vor elimina neclaritatile, pentru a se putea aplica regulamentul, in pofida opozitiei directe a unor tari ca Ungaria (a carei situatie privind „amestecul guvernului in justitie” face obiectul unei cercetari a Consiliului UE) sau Polonia.

Propunerea de regulament „Despre protectia bugetului Uniunii in cazul deficientelor generalizate in ceea ce priveste statul de drept in statele membre” face parte integranta din pachetul bugetar pe termen lung al UE, pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. Pentru a descarca o informare cu privire la parcursul noului proiect legislativ si continutul acestuia, click aici!