Evolutiile macro-financiare mondiale, europene si interne din ultimele luni indica intrarea in ciclul economic post-pandemie, intr-un proces sustinut de mixul relaxat (fara precedent) de politici economice in implementare dupa incidenta crizei sanitare.

Aceasta perspectiva este sustinuta de accelerarea industriei prelucratoare mondiale (motorul economiei) in luna septembrie, majorarea componentei bunuri de capital confirmand startul unui nou ciclu investitional.

Pe plan european se evidentiaza cresterea comenzilor in fabricile din Germania (prima economie a Zonei Euro, principalul partener economic al Romaniei) pentru a patra luna la rand in august.

De asemenea, in Romania dinamica anuala a investitiilor productive a continuat sa fie pozitiva in T2, trimestrul cu cea mai severa ajustare a PIB-ului din ultimele decenii, aspect care exprima perspectiva unei tranzitii rapide de la ciclul postcriza la ciclul post-pandemie.

In ultimele saptamani bancile centrale din SUA si Zona Euro au semnalat revizuirea strategiei de politica monetara si perspectiva mentinerii unei abordari acomodative pe termen mediu, in contextul nivelului redus al asteptarilor cu privire la dinamica preturilor de consum pe termen lung. Cu alte cuvinte, am putea asista la persistenta costurilor reale de finantare la niveluri scazute in principalele blocuri economice ale lumii in anii urmatori, aspect pozitiv pentru dinamica investitiilor si in statele emergente si in dezvoltare

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene lansarea programului Next Generation si cadrului financiar multianual 2021-2027 exprima premise favorabile pentru evolutia investitiilor in economiile tarilor membre in acest deceniu.

Spre exemplu, in cadrul programului Next Generation Romania ar putea beneficia de subventii nete de 5.3% din PIB-ul anului 2019 in anii urmatori. Subliniem faptul ca in procesele de dezvoltare si convergenta economica conteaza foarte mult nu atat cantitatea investitiilor, cat calitatea si eficienta actului investitional.

In cadrul ciclului economic anterior (post-criza) am asistat la o tendinta descendenta pentru raportul investitii totale/PIB in Romania, dat fiind impactul sever al valurilor crizei anterioare (Marea Recesiune a surprins economia interna intr-o faza de supraincalzire, cu o dependenta puternica de finantarea internationala).

Romania a continuat insa sa se mentina peste nivelul din Zona Euro din perspectiva ponderii investitiilor in PIB in ciclul economic anterior, cu mentiunea ca decalajul s-a diminuat semnificativ (aproape egalitate in 2018 si 2019).

Subliniem faptul ca ponderea investitiilor publice in PIB in Romania s-a situat constant peste nivelul din Zona Euro incepand cu 2006 (anul de dinainte de aderarea la Uniunea Europeana). Cu toate acestea, decalajul de dezvoltare (din perspectiva infrastructurii critice) se mentine foarte ridicat.

Intr-o analiza recenta expertii Fondului Monetar International (FMI) atrag atentia cu privire la rolul investitiilor publice in contracararea impactului pandemiei.

Conform estimarilor FMI majorarea raportului investitii publice/PIB cu un punct procentual intr-o perioada cu grad ridicat de incertitudine poate contribui la avansul PIB-ului cu 2.7%, cresterea investitiilor private cu 10% si majorarea locurilor de munca cu 1.2% in termen de doi ani, conditia fiind ca aceste investitii sa fie de un nivel calitativ ridicat, iar sectorul privat sa nu se confrunte cu provocari din perspectiva gradului de indatorare si capacitatii de rambursare pe termen scurt.

Nu in ultimul rand, o alta analiza a FMI evidentiaza potentialul ridicat de dezvoltare a infrastructurii in tarile Europei Centrale si de Est (inclusiv Romania). Cele mai recente estimari FMI indica un decalaj intre regiunea noastra si Europa de Vest din perspectiva investitiilor in infrastructura de 1.15 trilioane EUR (de aproximativ 5 ori nivelul PIB-ul Romaniei din 2019).