Agenda Constructiilor
Duminica, 12 Iulie 2020
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - EH: Recesiunea este confirmata, atentie la dublul efect generat de protectionism
EH: Recesiunea este confirmata, atentie la dublul efect generat de protectionism
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Elena Icleanu 03 Iun 2020 06:21
Primul trimestru al anului 2020 a adus cea mai accentuata contractie a comertului cu marfuri din 2009 pana in prezent, fiind doar prima parte a povestii. Indicele Trade Momentum dezvoltat intern de catre Allianz indica faptul ca trimestrul al doilea poate avea o contractie chiar si mai puternica. Intr-adevar, luna aprilie ar putea inregistra o scadere de -13% in acest an fata de anul 2019, arata o analiza Euler Hermes (EH). Comertul mondial, per ansamblu, s-a contractat cu -2,5% in primul trimestru al acestui an, fata de acelasi trimestru din 2019, in luna martie inregistrandu-se o a treia cifra negativa (-1,4% fata de aceeasi luna a anului trecut si o scadere de -4,3% in plan anual).
"In martie, exporturile Chinei si-au revenit, crescand cu +12,4% fata de aceeasi luna a anului 2019 (+2,3% anual) pe masura ce economia a fost repornita, in timp ce zona euro a suferit cea mai mare lovitura, o scadere de -7,7% fata de aceeasi luna a anului trecut (-10% anual), intrucat au fost afectate marile economii. Ne asteptam ca in al doilea trimestru sa se ajunga la nivelul cel mai de jos, jumatate din PIB-ul global fiind sub influenta masurilor de urgenta in aprilie, iar exporturile chineze fiind direct influentate de caderea cererii", precizeaza analistii Euler Hermes.
 
Preturile marfurilor la nivel mondial exprimate in USD s-au contractat si mai mult in luna martie (inregistrand o scadere de -3,6% fata de aceeasi perioada a anului 2019), cifra trimestrului intai inregistrand o scadere de -6,2%. Acesta este rezultatul socului pretului petrolului si al scaderii globale a preturilori materiilor prime pe masura ce China si apoi Europa au incetinit cererea de marfuri, timp in care dolarul s-a apreciat in mod semnificativ. Pentru exportatori, efectul asupra preturilor ar trebui sa agraveze socul asupra cererii, afectand veniturile din export.
 
Totusi, aceasta imagine ignora comertul cu servicii, care a cunoscut probabil o scadere si mai puternica, de doua cifre, in primul trimestru, din cauza prabusirii serviciilor in turism si transport din intreaga lume. Comertul cu servicii ar trebui sa isi revina intr-o perioada mai lunga de timp, deoarece restrictiile de transport si de calatorie raman in vigoare chiar si atunci cand se elimina restrictiile interne. Din acest motiv, analistii EH se asteapta ca, pana la sfarsitul acestui an, comertul mondial cu bunuri si servicii sa depaseasca 90 % din nivelul anterior crizei.
 
Ce inseamna acest lucru pentru companii?
In 2020, specialistii de la Euler Hermes se asteapta ca sectorul energetic sa fie cel mai grav afectat (o scadere de -433 miliarde de dolari pentru exporturi), urmat de metale (-420 miliarde de dolari) si de servicii de transport legate de producatorii de automobile (-270 miliarde de dolari). In timp ce utilajele si echipamentele, industria textila si furnizorii pentru industria automobile vor pierde mai putin in valoare absoluta, valoarea exporturilor lor va scadea cu peste 15%. Singurele sectoare neafectate ar trebui sa fie sectoarele software si cele de servicii IT (+51 miliarde de dolari obtinuti din export) si produsele farmaceutice (+27 miliarde de dolari).
 
Ce tara va pierde cel mai mult?
Anul acesta, aproape nimeni nu va inregistra castiguri la export in comparatie cu 2019. Cele mai grav afectate tari in ceea ce priveste valoarea totala a pierderilor la export sunt, deloc surprinzator, cei mai mari exportatori: China (-275 miliarde de dolari), Statele Unite (-246 miliarde de dolari) si Germania (-239 miliarde de dolari). "Clasificam tarile in functie de pierderile la export in valoare absoluta si in functie de cota lor din totalul exporturilor in 2019. Tarile care ar putea inregistra pierderi mari la exporturi in valoare absoluta si ca parte din totalul exporturilor lor sunt: Rusia, Regatul Unit, Mexic, Spania, Emiratele Arabe, Belgia si Arabia Saudita", precizeaza analistii Euler Hermes.
 
Romania nu apare in tabelul de mai sus, nefiind insa nici in topul celor mai mari exportatori. Adeptii unor convingeri populiste ar putea chiar sugera ca performanta in cazul unei tari care a „sfidat” scaderea din primul trimestru a economiei Uniunii Europene inregistrand aproape in oglinda o crestere de 2,7%, s-ar putea replica si in al doilea trimestru, mai arata analistii.
Reversul asteptat pentru aprilie (ca si luna plina in materie de impact al starii de urgenta) si partial pentru luna mai pare insa sa fi fost deja anuntat din primul trimestru. Importurile s-au dovedit mult mai inelastice la masurile restrictive aplicate economiei incepand cu luna martie, scazand cu doar 1,8% in timp ce exporturile s-au prabusit cu 11,3%. De altfel, la nivelul intregului trimestru intai, exporturile au pierdut 2,6% in timp ce importurile au urcat usor, cu 1,3%, adancind deficitul comercial deja existent.
 
Desigur, scaderea abrupta din luna aprilie care ar fi dupa toate asteptarile de ordinul a doua cifre ar trebui sa se manifeste prin scaderi similare atat la nivelul exporturilor cat si al importurilor.
"Fiind totusi o tara cu o diversificare mai redusa a economiei in sectorul de servicii, impactul asupra Romaniei desi major nu ar trebui sa se situeze chiar in chenarul de tari cel mai grav afectate. Reluarea pruductiei de masini la inceputul lunii mai, chiar daca este un semnal pozitiv, mentine gradul de incertitudine asupra evolutiei exporturilor in 2020. Scaderea chiar si de 2% a exporturilor din primul trimestru pentru segmentul masini si echipamente pentru transport este ingrijoratoare atat din perspectiva cererii in scadere pronuntata cat si al ponderii uriase de 48% in total exporturi.
 
Masurile protectioniste vor perturba lanturile de aprovizionare
Revenind la situatia globala, analistii Euler Hermes arata ca masurile protectioniste pe termen scurt privind bunurile medicale, reaparitia discursurilor de patriotism economic si a pozitiilor politice de relocalizare ar putea perturba lanturile de aprovizionare in faza de redresare si ar putea incetini reluarea activitatii in al doilea semestru. In timp ce China a lovit recent exporturile de orz australiene cu un tarif vamal de 80%, zvonurile despre tarifele la importurile din China ale Statelor Unite cresc, deoarece acuzatiile asupra rolului jucat de Beijing in criza Covid-19 se intensifica. Tachinarile comerciale pe termen scurt ar putea diminua increderea, creand confuzie in piete si incetinind ciclul investitional. Istoricii in economie au demonstrat ca marea depresiune economica din anii '30 a fost probabil agravata de adoptarea unor politici comerciale restrictive. Ca si in 2019, conflictul comercial SUA - China si recesiunea productiei pe care a creat-o au redus peste 300 miliarde de dolari din comertul mondial.
De asemenea, trebuie monitorizate si schimbarile de politici comerciale pe termen mediu, mai spun analistii. Reprezentantul comercial al Statelor Unite a aclamat sfarsitul politicii de relocare („offshoring”), in timp ce parlamentul European a declarat ca „sprijina reintegrarea lanturilor de aprovizionare in interiorul UE”. Ar putea avea sens o miscare generalizata de relocalizare si decuplare de economia chineza?
 
In primul rand, dependenta de productia chineza a crescut in ultimii 20 de ani, ceea ce a facut ca transferul activitatilor de productie inapoi in tara de origine sa fie cu atat mai dificila: incepand din 2004, productia chineza a crescut, ca proportie din productia mondiala, de peste doua ori, in plus tarile si-au sporit dependenta directa si indirecta de factorii de productie chinezi (Baldwin si Servet, 2020). Intr-adevar, China este un furnizor de produse intermediare pentru SUA, dar este, de asemenea, un furnizor major de piese auto catre Germania, Japonia, Mexic si Canada. Aceste tari, la randul lor, utilizeaza produse chinezesti atunci cand produc piese si componente auto pe care le vand producatorilor de automobile din SUA, ceea ce creeaza o dependenta indirecta de China, mult mai importanta decat dependenta directa.
 
In al doilea rand, transferul activitatilor de productie nu inseamna neaparat o reducere a riscurilor: aceasta poate insemna si plasarea oualelor in acelasi cos, creand astfel un risc de pro-ciclicitate in momentul declansarii crizei. Imaginati-va ca toate sectoarele devin expuse fluctuatiilor interne ale economiei. Daca o economie este in tare de urgenta si fabricile sale trebuie blocate, nu poate produce intr-adevar tot ceea ce are nevoie la nivel local, avertizeaza analistii.
 
In al treilea rand, nemultumirea sociala in crestere ar putea fi incompatibila cu transferul activitatilor de productie, deoarece aceasta ar presupune costuri ridicate ale fortei de munca transferate consumatorilor. Desi independenta strategica este promovata de factorii de decizie, cresterea pretului pentru produsele cheie de folosinta indelungata, cum ar fi automobilele sau articolele electronice de zi cu zi, ar putea fi nepopulare si delicate din punct de vedere politic.
 
In cele din urma, dincolo de argumentele politice, lipsesc in continuare stimulentele pentru ca intreprinderile sa transfere activitatea de productie, iar acestea ar putea costa multi bani publici, eventual transferati catre contribuabili. Vor prelua companiile aceste costuri in dauna marjelor de profit? Vor reusi toate guvernele sa evite efectele teoriei avantajului comparativ al lui Ricardo si alocarea fortei de munca acolo unde este mai ieftin? La acest moment, pare ca exista o discrepanta intre declaratiile politice ambitioase si stimulentele acordate intreprinderilor.
 
Dar nu numai comertul ar putea fi perturbat, deoarece o selectare mai judicioasa a investitiilor straine directe (ISD) ar putea incetini fluxurile transfrontaliere de capital. Potrivit OCDE, in ultimii ani, aproximativ 55% pana la 65% din intrarile de investitii straine directe la nivel mondial au fost catre tari ce aplica procese de monitorizare transsectoriala a ISD - de doua ori mai mult decat procentul de fluxuri globale de ISD care ar fi putut face obiectul unei examinari motivate de securitate pentru majoritatea anilor 1990. Criza Covid-19 va accelera probabil aceasta tendinta, avand in vedere ca normele de control ale UE si Regatului Unit ar putea fi mai stricte. Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) preconizeaza o scadere drastica a fluxurilor globale de ISD - pana la 40% - in perioada 2020-2021, atingand cel mai scazut nivel din ultimele doua decenii, concluzioneaza analistii Euler Hermes.
 
 
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
COVID-19AUTODESKVideoConfAC-iulTeraSteelbluebeam
ROCKWOOL 196
A aparut editia
IUNIE-IULIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
CELCO 2020
ssab ag antrepriza generala
rigips
Acvatot 2019
ERBASU CONSTRUCT
strabag nivel 1
elmas 2017

Parteneri

HABITAT
hilti
C4E FORUM
FPSC_2019
AICPS_30
ROGBC 2016
AHK 2018
ef-de-n
econet
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere