Decembrie 2021 este termenul avansat de Benjamin Angel, directorul Directiei Generale pentru impozitare si uniune vamala din cadrul Comisiei Europene, pentru redactarea unei Directive care sa puna in aplicare acordul asupra introducerii impozitului minim global pe profit. Acesta considera ca acordul semnat recent de peste 136 de state este cea mai buna varianta care s-ar fi putut obtine si a dat asigurari ca Directiva va prevedea ca impozitul stabilit conform acordului sa fie aplicat atat tranzactiilor domestice, cat si celor transfrontaliere. Presedintele francez, Emmanuel Macron a sustinut, la randul sau, in acest week-end, ca Franta va forta trecerea Directivei in prima jumatate a anului viitor, cand va detine presedintia Consiliului UE. Ceea ce inseamna ca tarile europene trebuie sa fie pregatite sa implementeze o cota efectiva de impozitare de 15% foarte curand, iar companiile sa ia in calcul noua cota in strategiile lor.

 

Daca inceputul verii venea cu stirea ca peste 130 de state ale lumii se pun de acord sa schimbe regulile jocului, dupa mai bine de doar opt ani de negocieri, impunand companiilor sa plateasca o cota efectiva de impozit pe profit de 15% chiar acolo unde isi realizeaza veniturile, indiferent daca sunt sau nu prezente in tara respectiva, toamna vine cu o veste la fel de surprinzatoare – aproape 140 de state parafeaza noua intelegere. In plus, asa cum a declarat oficialul Comisiei Europene, statele europene vor gasi noile prevederi intr-o Directiva, chiar la finalul lui 2021.

Mai mult, adversarii declarati si inversunati ai noului acord, Irlanda, Ungaria si Estonia, cu rate de impozit pe profit mai mici decat noua cota, care le-ar face neatractive in ochii investitorilor, se alatura si ele zilele acestea semnatarelor acordului. Irlanda chiar include cota de 15% in Legea de buget pe 2022, pastrand insa si vechea cota, de 12,5%, pentru anumite tipuri de companii.

Sprijin masiv, asadar, pentru un astfel de acord. Cu toate acestea, inclusiv oficialul CE admite ca noua cota va afecta aproape o treime din statele membre ale UE, respectivele tari avand cote de impozitare mai atractive. Pe de alta parte, Benjamin Angel este convins ca va avea unanimitatea de care este nevoie pentru a trece Directiva, laudand eforturile facute de grupurile de lucru pentru ca acordul din octombrie sa fie posibil. Ce prevede acest acord?

 

Acord istoric. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), sub umbrela careia se afla o mare parte dintre statele lumii, intre care si cele mai puternice economii (G20), a fost cea care a pus in discutie, inca din 2013, pachetul reformarii fiscalitatii internationale. Demarata, asadar, dupa criza economica si de incredere din 2008-2009, scopul declarat al reformei a fost acela de oferi statelor surse noi de venituri din impozite, in principal prin instituirea unui mod echitabil de impartire a taxelor platite de multinationale. Conform OCDE, acest mod echitabil a fost definit in prezent sub forma a doi piloni.

 

Pilonul I prevede ca o cota parte din profiturile realizate de multinationale sa se aloce spre impozitare in acele tari in care companiile respective deruleaza activitati comerciale si realizeaza profituri, indiferent daca au sau nu prezenta fizica acolo. Mai exact, in cadrul acestui pilon vor intra intreprinderile multinationale cu vanzari globale de peste 20 miliarde euro si profitabilitate peste 10%, ele urmand sa imparta cu bugetele statelor 25% din „profiturile reziduale” si anume profiturile care depasesc un prag de 10% din venituri.

Cu alte cuvinte, tarile care vor beneficia de pe urma implementarii pilonului I sunt cele din care companiile vizate obtin venituri, dar care nu au in prezent dreptul sa le taxeze profiturile asociate. Deoarece anumite concepte sunt agreate la nivel de principiu, impactul concret va putea fi estimat insa doar atunci cand vor fi definite clar criteriile in functie de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare si dupa ce recomandarile OCDE vor fi transpuse in legislatia europeana si/sau nationala.

 

Pilonul II este cel care a venit cu ideea unei cote minime de impozit pe profit la nivel global de 15%, care se estimeaza ca va genera anual aproximativ 150 de miliarde de dolari venituri fiscale suplimentare guvernelor. Alte beneficii sunt asteptate din stabilizarea sistemului fiscal international si din cresterea predictibilitatii pentru contribuabili si administratiile fiscale.

Tot OCDE a stabilit ca, pana la noi comunicari, suspenda aplicarea impozitelor stabilite de tari pentru companiile digitale, asa numita digital-tax, o alta metoda la care au apelat anumite state pentru a impozita multinationalele care operau pe teritoriile lor, fara sa plateasca, insa, nimic bugetelor locale.

De altfel, masurile din noul acord sunt inspirate din discutiile purtate pe marginea acestor taxe digitale.

Pe de alta parte insa, in special in cadrul Pilonului I, exista multe companii mai mici din zona digitala care scapa prevederilor acordului. Principiul cu care este de acord reteaua de experti internationali in materie fiscala, organizata de diferite grupuri ale societatii civile (grupul de monitorizare BEPS), este acela ca impozitele pe serviciile digitale ar putea fi considerate bariere comerciale si ca ar trebui permise masuri alternative in cadrul acordurilor internationale. 

 

Si grupul G24, format din state in curs de dezvoltare, sustine ca eliminarea masurilor unilaterale nu ar trebui sa fie imediata in cadrul unui acord, ci legata de implementarea Pilonului 1. Astfel, s-ar asigura continuitatea veniturilor in tarile in curs de dezvoltare, care nu ar mai fi nevoite sa renunte la masurile unilaterale (introducerea unei taxe digitale locale) decat daca primesc venituri suficiente atat in ​​cadrul Pilonului I, cat si „sub rezerva regulii fiscale” din cadrul Pilonului II. Comentariile grupului sugereaza, de asemenea, o crestere a cotei minime de impozitare in cadrul Pilonului II, care ar trebui sa fie substantial mai mare de 15% - „nu mai putin de” 25% si, de preferinta, 30%, desi negocierile s-au incheiat cu un acord pe o cota finala de 15%.

 

Cum zilele acestea intreprinderile, inclusiv multinationalele, lucreaza la bugetul pe anul viitor, am recomanda ca aceste aspecte sa fie atent monitorizate in perioada imediat urmatoare. Avand in vedere recentele declaratii si planul ambitios de implementare a reformelor, multe dintre detaliile legate de aplicare urmeaza sa fie stabilite in urmatoarele luni, iar necunoscutele ce planeaza acum asupra reformei se vor diminua. Dar, din punctul nostru de vedere, este foarte important ca multinationalele sa monitorizeze modul in care vor fi implementate noile reguli – fie prin modificari ale legislatiei interne, fie prin tratate bilaterale sau multilaterale, in vreme ce, in paralel, sa evalueze impactul reformei asupra afacerii lor. 

 

*** Articol realizat de Adrian Rus (foto), Partener, liderul Departamentului de preturi de transfer si Raluca Popa, Partener Asociat, Asistenta fiscala si juridica, EY Romania.