Atentia la nivel mondial asupra preturilor de transfer continua, atat ca urmare a proiectului BEPS initial, cat si a proiectului BEPS 2.0. La fel, administratiile fiscale au in vizor tranzactiile transfrontaliere cu persoane afiliate, iar coroborat cu preocuparea companiilor pe acest segment al activitatii lor, toate au ca rezultat o examinare extrem de atenta a domeniului preturilor de transfer.

In sondajul EY Global Tax Risk and Controversy Survey, realizat in acest an, aria preturilor de transfer isi asigura inca o data primul loc printre respondenti, directorii globali de taxe apreciind in proportie de 63% ca preturile de transfer reprezinta cea mai importanta sursa de risc fiscal, depasind zona stimulentelor fiscale cu 28 de puncte procentuale.

Rezultatul demonstreaza faptul ca preturile de transfer reprezinta cea mai mare preocupare in randul directorilor din domeniul fiscal si financiar in ceea ce priveste sursele de risc fiscal, intr-un context al schimbarilor fara precedent din mediul de afaceri al ultimilor 4-5 ani.

Daca in studiul efectuat de EY Romania in 2022 privind preturile de transfer majoritatea companiilor apreciau ca acestea nu reprezinta o problema fiscala (50%) sau nu considerau necesar sa analizeze aceasta problema din punct de vedere al strategiei fiscale (12%), mai mult de jumatate (59,1%) din respondentii studiului EY Romania din 2023 considera ca preturile de transfer reprezinta o arie de risc fiscal in Romania, in linie cu tendintele la nivel global.

Riscurile legate de preturile de transfer au crescut mai ales intr-un context de colaborare intre autoritatile fiscale care coopereaza pentru a aplica atat legile fiscale existente, cat si pentru a se pregati sa impuna schimbarile care vor urma. Gestionarea obligatiilor si riscurilor privind preturile de transfer necesita conectare la operatiunile de afaceri, experienta tehnica profunda, predictibilitate si previziune, iar companiile trebuie sa se pregateasca, daca doresc sa evite dispute costisitoare in domeniul preturilor de transfer. Adrian Rus, EY Romania International Tax Services - Transfer Pricing Leader

Preocuparea pentru aspectele de preturi de transfer si conformarea cu reglementarile de documentare in acest domeniu sunt sustinute si de faptul ca majoritatea respondentilor studiului din acest an pe Romania (87,8%) arata faptul ca acestia au efectuat analize pentru a verifica daca preturile de transfer practicate cu partile afiliate sunt in conformitate cu pretul pietei.

In schimb, 42,8% dintre companiile respondente declara ca au existat cazuri in care rezultatele din tranzactiile derulate s-au situat in afara intervalului de piata obtinut in urma analizelor preturilor de transfer. In acest context, daca rezultatul tranzactiei intre afiliati nu este in ”intervalul de piata”, se considera ca profiturile obtinute de partile implicate in tranzactie nu sunt corect reflectate si ar trebui corectate prin realizarea unor ajustari ale preturilor de transfer.

Cu toate acestea, 60% dintre respondenti nu au realizat acele ajustari ale preturilor de transfer prin care sa isi corecteze rezultatele obtinute din tranzactiile derulate cu parti afiliate, fiind astfel expuse la riscul ca ANAF sa efectueze ajustari de preturi de transfer, cu impact direct asupra impozitului pe profit.

Pe de alta parte, 20,6% din respondenti considera ca efectuarea ajustarilor periodice de preturi de transfer reprezinta unul dintre principalii factori de risc in eventualitatea unei inspectii fiscale vizand aspecte de preturi de transfer, alaturi de revizia principiilor de calcul al preturilor de transfer (32,3%), nepregatirea dosarului de preturi de transfer (23,5%), scaderea profitabilitatii (14,7%) si nedocumentarea deciziilor luate si/sau a circumstantelor dificile (8,8%).

Serviciile (de tip management, dar si de alta natura – de exemplu IT, juridice, fiscale) sunt considerate in proportie de 52,8% ca fiind cele mai susceptibile sa fie puse sub semnul intrebarii de catre autoritatile fiscale din perspectiva preturilor de transfer, fiind urmate de finantarile intra-grup (17,1%), distributia de marfuri (11,4%) si de achizitia de materii prime (10%), in opinia respondentilor.

Tendintele din Romania reflecta tendintele de la nivel global, 58% dintre respondentii din cadrul sondajului EY Global Tax Risk and Controversy Survey considera ca tranzactiile implicand servicii cu valoare adaugata ridicata, serviciile de management si corporative reprezinta ariile care pot conduce la riscuri fiscale semnificative pentru organizatia acestora, alaturi de aplicarea unor metode de preturi de transfer alternative de catre autoritatile fiscale, (41%), aranjamentele de contributii la cost (27%) si remuneratia pentru activitatile de distributie (26%).

In contextul unei atentii din ce in ce mai sporite din partea autoritatilor asupra aspectelor de preturi de transfer, studiul din 2023 indica faptul ca peste jumatate dintre companiile respondente din Romania (52,9%) au facut obiectul unor inspectii fiscale pe tema preturilor de transfer, spre deosebire de anul anterior in care mai mult de jumatate dintre firmele respondente (59,5%) nu trecusera, inca, printr-o inspectie care sa vizeze preturile de transfer.

In cazul companiilor care au facut obiectul unei astfel de inspectii, pentru 33,3% din respondenti a avut drept rezultat ajustari ale preturilor de transfer. De asemenea, studiul arata ca pentru cei mai multi dintre respondenti (66,7%) la nivelul carora au fost aplicate ajustari de preturi de transfer, acestea au avut o valoare de pana la 1 milion de euro.

In ciuda preocuparii din ce in ce mai mari pentru aspectele de preturi de transfer, companiile, in proportie de 97,2%, nu au depus si nici nu isi doresc sa depuna in urmatorii doi ani cereri pentru obtinerea unui acord de pret in avans (APA). Acesta reprezinta un acord intre contribuabil si autoritatea fiscala din jurisdictia in care este rezident care reglementeaza aspecte importante in privinta preturilor de transfer aferente tranzactiilor derulate intre parti afiliate.

Prin stabilirea in avans a unui set de criterii, aplicabile pentru o anumita perioada, pentru care se asigura conformitatea cu principiul valorii de piata, APA are ca scop evitarea disputelor in zona preturilor de transfer. Cu alte cuvinte, incheierea unui APA ajuta compania sa aiba o certitudine pentru tranzactiile luate in calcul in acord si eliminarea potentialelor ajustari ale preturilor de transfer (atat timp cat termenii APA sunt respectati) si, implicit, a situatiilor de dubla impunere, legate de ajustarile de preturi de transfer derulate de autoritatile fiscale, situatii de dubla impunere care se intalnesc in practica din ce in ce mai des.

Daca in cadrul sondajului global EY, 39% din respondenti au indicat faptul ca pregatesc si executa o strategie bine definita privind obtinerea unor acorduri de pret in avans, in Romania increderea in documentatia de preturi de transfer este apreciata de majoritatea participantilor la studiu (58,9%) ca fiind suficienta pentru a apara tranzactiile cu partile afiliate ale societatii. Pe de alta parte, companiile romanesti au mentionat costurile asociate procesului obtinerii acordului (26,5%) sau lipsa increderii in beneficiile APA (5,9%) ca factori care ii determina deocamdata pe contribuabili sa nu utilizeze indeajuns un acord de pret in avans incheiat cu autoritatea fiscala ca instrument de prevenire a disputelor.

Demn de mentionat este si faptul ca, la nivel global, companiile opteaza, ca strategie, pentru revizuirea periodica a tranzactiilor cu risc fiscal ridicat, tocmai pentru a proteja compania de fluctuatii financiare si a asigura stabilitatea generala a companiei. Astfel ca, 43% dintre respondenti au indicat aceasta metoda de protectie a companiei, conferind un anumit nivel de predictibilitate a afacerilor.

In schimb, respondentii studiului din 2023 mentioneaza intr-o proportie covarsitoare (66,7%) faptul ca au contestat ajustarile de preturi de transfer pe cale administrativa, iar in cazul in care contestatia administrativa nu a avut succes, 75% din respondenti mentioneaza ca s-au adresat instantei de judecata.