Romania este responsabila ca stat pentru continutul PNRR. Acest proiect de tara nu a fost impus de vreo entitate superioara, ci chiar de reprezentatii Guvernului Romaniei. Tot ei si-au asumat ca vor pune in aplicare ceea ce au scris.

In acest moment sunt probleme pe mai multe paliere:

- reforma pensiilor speciale

- respectarea procentului de 9,4% din PIB pentru bugetul de pensii

- legea decarbonizarii

- legea privind avertizorii de integritate

Inregistrarea unor intarzieri mai mari de 6 luni in implementarea jaloanelor va conduce automat la pierderea unor sume importante de bani.

Autoritatile nu si-au indeplinit obiectivele, iar Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a semnalat disfunctionalitatile in cadrul proiectului “Transparenta si Responsabilitate - Monitorizare PNRR”. In ciuda semnalelor de alarma, atat cu privire la gestionarea defectuoasa a PNRR cat si cu privire la posibilele pierderi financiare, reprezentantii statului nu au facut nimic pentru a remedia deficientele.

In consecinta, FACIAS va actiona in judecata pe cei care se fac responsabili de banii pierduti din PNRR si va cere acoperirea prejudiciului ce va rezulta in urma neimplementarii proiectelor din PNRR la termenele stabilite.

Din cauza modului in care a fost redactat si negociat Planul National de Redresare si Rezilienta, Romania s-a confruntat cu intarzieri in aprobarea acestuia de catre Comisia Europeana si implicit primirea surselor de finantare. In timp ce alte tari europene intrau in posesia sursei de pre-finantare, Romania abia primea aprobarea Planului National de Redresare si Rezilienta, iar cand statul roman transmitea prima cerere de plata in urma indeplinirii tintelor si jaloanelor aferente trimestrului IV al anului 2021, alte tari primeau banii pentru cea de a doua cerere de plata transmisa.

Planurile aprobate de Uniunea Europeana au fost propuse de autoritatile romane, prin specialistii desemnati, si nu impuse, asadar acestia sunt responsabili de continut, care in urma aprobarii, de catre forurile europene, a devenit obligatoriu.

Din cauza modalitatilor ineficiente de negociere si derulare a PNRR-ului, ministerul investitiilor si proiectelor europene a anuntat deja ca din suma maxima de care ar fi putut sa beneficieze Romania - 29,2 miliarde de Euro, in urma unor recalculari, se vor pierde 2,1 miliarde de Euro.

Alte aproximativ 4 milioane de euro se vor pierde din neindeplinirea jaloanelor care privesc pensiile. Avand in vedere traseul legislativ si data la care ne aflam, sansele de reusita sunt minime, deoarece proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale ar trebui sa fie adoptat de Guvern pana la 31 decembrie 2022, iar noua lege privind sistemul de pensii sa intre in vigoare la data de 31 martie 2023.

Conform Comisiei Europene este exclusa posibilitatea inlocuirii plafonului de pensii de 9,4% din PIB (media europeana fiind de aproximativ 11%) cu un alt mecanism de referinta, iar Romania trebuie sa continue sa lucreze la implementarea acestei reforme, care va fi evaluata in contextul viitoarelor cereri de plata.

Actiunea in instanta va fi depusa de FACIAS dupa ce Romania va primi raspuns din partea Comisiei Europene referitor la a doua cerere de plata, atunci cand prejudiciul va fi cert si efectiv.