Restructurarea timpurie a afacerilor cu probleme, in scopul prevenirii falimentului si a blocajelor pe lanturile economice, va asigura un avantaj semnificativ economiei romanesti in perspectivele relansarii business-ului dupa pandemia COVID, afirma Sierra Quadrant, intr-o analiza privind perspectivele noii legi a preventiei insolventei. Potrivit companiei de restructurare a afacerilor, aproape 500.000 de locuri de munca ar putea fi salvate prin acordarea celei de-a doua sanse firmelor cu probleme.

Peste 60.000 de firme romanesti se afla, in prezent, la limita supravietuirii. Cu conturile goale, inglodate in datorii, fara o perspectiva de revenire in contextul crizei COVID, multe dintre ele au supravietuit doar din prisma ajutoarelor oferite de stat in pandemie.

Potrivit Sierra Quadrant, multe dintre aceste firme au sansa sa fie salvate de la faliment, iar noua lege a preventiei insolventei, ce a intrat in ciclul legislativ, va face ca, in scurt timp, astfel de situatii sa fie prevenite.

,,Marea problema a economiei romanesti o constituie slaba capitalizare. Peste 80% dintre firme sunt subfinatate, astfel ca orice problema aparuta poate genera efecte grave, ce pot duce la blocaj si disponibilizari. Instituirea unui mecanism de preventie si restructurare timpurie va asigura acestor firme sansa de a evita situatiile limita, in care sunt executate silit de parteneri, in care sunt nevoite sa inchida desi au potential si un vad bun’’, afirma Ovidiu Neacsu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Noua lege a preventiei insolventei, ce s-a aflat in ultima luna in dezbatere publica, va institui o serie de intrumente functionale de restructurare preventiva care ar putea asigura luarea de masuri inainte ca firmele sa ajunga in situatia de a nu mai putea sa isi achite obligatiile.

Romania trebuie sa treaca de la clasica abordare a firmelor cu probleme - insolventa si faliment, la adoptarea solutiilor preventive, avand drept obiectiv restructurarea si relansarea firmelor care sunt inca viabile din punct de vedere economic. Aceasta abordare va aduce beneficii pentru economia romaneasca, asigurand mentinerea locurilor de munca, eliminarea stigmatului insolventei si dezvoltarea spiritului antreprenorial.

,,Gradul de dependenta intre companiile din Romania este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de preventie, va avea efecte pozitive pe tot lantul comercial. Estimam ca restructurarea preventiva ar putea duce la salvarea a cel putin 500 de mii de locuri de munca’’, arata analiza Sierra Quadrant.

Potrivit unor cercetari realizate la nivel european, doar 8% dintre antreprenorii care au esuat incep o noua afacere. Totodata, 43% dintre europeni nu ar demara un business de teama esecului.

,,In contextul crizei economice pe care o traversam, teama de a investi intr-o afacere s-a accentuat si mai mult. Iar deciziile nu intotdeauna predictibile ale autoritatilor in tentativa de a limita efectele crizei sanitare au influentat in mod negativ spiritul antreprenorial’’, afirma expertii de la Sierra Quadrant.

Potrivit analistilor, ezitarile managerilor legate de restructurarea business-urilor in criza au fost cauzate si de lipsa unui know-how, educatia financiara fiind, din pacate, o necunoscuta pentru multi dintre antreprenori.

,,Teama de esec vine, in principal, din nesiguranta generata de lipsa unor cunostinte elementare privind dinamica unui business’’, afirma acestia.

Pana anul trecut, exista o perioada medie de pana la 3 ani in care antreprenorul decidea sa isi restructureze business-ul, iar consecintele erau pe masura. Bunuri executate silit, disponibilizari etc.

Pentru multi dintre investitori, criza COVID a venit ca un dus rece, iar restructurarea afacerilor, mai ales prin concordatul preventiv, s-a aflat in prim-plan, masurile fiind luate mult mai rapid, in unele cazuri chiar dupa 2-3 luni.

Vestea buna este ca multi dintre cei aflati in business au invatat din greselile trecutului, iar in timpul pandemiei si-au restructurat business-urile.

Potrivit datelor din Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, ,,piata de restructurare din Romania face pasi spre maturizare: in 2020, valoarea activelor imobilizate ale companiilor care au accesat concordatul preventiv a crescut la peste 1 mld. euro, de la 15 mil. euro in 2019, si reprezinta peste 71% din valoarea totala a activelor companiilor intrate in insolventa si restructurare anul trecut. Totodata, cifra de afaceri cumulata a companiilor cu impact in economie care au accesat concordatul preventiv atinge aproape doua treimi din valoarea companiilor care au accesat insolventa si restructurarea’’.

Pana in 2008-2010, insolventa era considerata egala cu falimentul, fiind un numar redus de reorganizari judiciare - in 2008 aproximativ 1% din insolvente.

Comparativ cu 2008, in 2018 au fost inregistrate de 5 ori mai multe reorganizari in piata, adica circa 6% din totalul insolventelor, cu mentiunea insa ca aproximativ 80% dintre companiile care intra in insolventa sunt fara niciun bun in patrimoniu, deci fara un rol activ in economie, ceea ar indica un procent real de cca 24% de reorganizari raportat la totalul de insolvente in care debitorul are active, se mai spune in motivare.

Potrivit expertilor de la Sierra Quadrant, restructurarea timpurie, prevazuta in Directiva UE 2019/1023 si care va fi implementata in Romania prin noua lege, le permite, printre altele, debitorilor aflati in dificultate sa isi continue activitatea, integral sau partial, prin schimbarea componentei, a conditiilor sau a structurii activelor si pasivelor acestora ori a oricarei parti a structurii capitalului acestora, inclusiv prin vanzarea de active sau a unor parti din intreprindere sau, in cazul in care este astfel prevazut in dreptul intern, a intreprinderii in ansamblu, precum si prin efectuarea de modificari operationale.

Noua lege modifica substantial procedura concordatului preventiv si inlocuieste procedura mandatului ad-hoc cu o procedura noua, a acordului de restructurare.

In procedura concordatului preventiv, de exemplu, se propun modificari in ceea ce priveste suspendarea executarilor silite - se suspenda executarile silite de drept de la data deschiderii procedurii, pentru sustinerea negocierilor (4 luni, cu posibilitatea de prelungire, in conditii specifice, pana la 12 luni); se modifica procentul de vot necesar pentru aprobarea planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50%+1 in fiecare categorie de creante afectate sau, chiar la un procent mai redus, dar nu mai putin de 30% din valoarea totala a creantelor afectate, in cazul aplicarii mecanismului cross-class cram-down.

Totodata, prin noul act normativ, se prevede accesul la aceste proceduri pentru debitorii aflati in dificultate in sens larg, nu doar in dificultate financiara (de ex., un debitor care a pierdut un contract important si care, in consecinta, se asteapta la dificultati care l-ar putea conduce la insolventa daca nu ar lua masuri de restructurare intr-un termen scurt).

Legea mai prevede, printre altele, ca debitorii au posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de creante raman in afara restructurarii - creante neafectate direct de plan - si ce categorii devin afectate de restructurare - cu verificarea motivelor de catre judecatorul-sindic si cu respectarea garantiilor prevazute de lege.

Noua lege este gandita sa genereze un grad mai mare si mai rapid de recuperare a creantelor, cu un cost mai redus si, foarte important, permitand functionarea in continuare a afacerii, cu efect direct, printre altele, in mentinerea locurilor de munca.

Un alt aspect important vizeaza protectia finantarilor noi si intermediare, atat din perspectiva prioritatii la plata, dar si fata de eventuale actiuni in anulare intr-o procedura de insolventa ulterioara.

,,Altfel spus, firmele aflate in dificultate vor avea acces la un acord de restructurare simplu si optim de implementat, votat de 50%+1 din creditori. O a doua sansa care le va permite sa se salveze’’, explica Ovidiu Neacsu.

Una dintre modificarile esentiale gandite sa simplifice procedurile de reorganizare si restructurare a companiilor vizeaza posibilitatea derularii acestora in mediul online.

Legea introduce, astfel, dispozitii referitoare la comunicarea prin mijloace electronice, la tinerea sedintelor creditorilor on-line sau a organizarii on-line a licitatiilor privind valorificarea activelor debitorilor.

,,Noi, la Sierra Quadrant, am trecut deja in mediul digital, lansand o platforma online de licitatii (licitatii.sierraquadrant.ro) pentru valorificarea activelor firmelor aflate in faliment, iar rezultatele sunt excelente. In era digitalizarii, sa exploatezi potentialul oferit de internet si mediile de socializare reprezinta un instrument care poate face diferenta intre o restructurare rapida, de succes, si un proces tergiversat, cu consecinte economice negative’’, afirma Ovidiu Neacsu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Platforma de licitatii online scoate la vanzare bunuri si servicii expertizate. In plus, specialistii monitorizeaza procesele de vanzare si livrare.

,,Am vrut sa dezvoltam un mediu de tranzactionare sigur, intre parteneri reali, sa oferim un sprijin firmelor care au stocuri de marfa, mijloace auto, utilaje, terenuri si cladiri, in general produse pe care le vand cu greu in actualele conditii economice’’, afirma Ovidiu Neacsu.

In cei peste 23 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din Romania, fiind specializata in lucrari de administrare si lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare si diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie solutionate, concomitent cu procedura de insolventa: bilant de mediu, substante periculoase in proprietate, servituti neclare si litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate in prezent de Sierra Quadrant se afla Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), CET SA Bacau, Letea SA Bacau, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigatie Fluviala Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA si GA-PRO-CHEMICALS S.A.