2019 se anunta inca un an de sacrificiu pentru RADET, regie aflata in moarte clinica si care nici in acest an nu va beneficia de statutul de ,,prioritate zero'' in bugetul Municipalitatii, arata o analiza Frames realizata in baza proiectului de buget pe 2019 propus de Primaria Capitalei, aflat in dezbatere publica.

Dupa o iarna cu avarii in lant, cu zeci de mii de bucuresteni ramasi fara apa calda si caldura, Primaria Capitalei isi propune sa investeasca in acest an in reabilitatea a numai 31,2 kilometri de retea, in conditiile in care mai mult de 75% din reteaua de aproape 4000 km. de conducte are o vechime de peste 40 de ani si risca sa crape oricand.

Datele din proiectul de buget al Muncipalitatii pe 2019 indica suma de 63 de milioane de euro (303,5 milioane lei) la capitolul cheltuieli cu energia termica (RADET), din care 20,4 milioane euro pentru continuarea investitiilor din anii anteriori si 43,4 milioane de euro pentru alte investitii.

,,Relevant este faptul ca proiectul nu aloca niciun leu pentru investitii noi in 2019, toate acestea fiind mutate in orizontul 2020-2025. In plus, bugetul nu prevede niciun ban din surse externe (credite, fonduri UE etc.), cu toate ca Municipalitatea se lauda, cel putin pe hartie, cu proiecte de sute de milioane de euro'', arata analiza firmei de consultanta.

Printre investitiile putine asumate de Muncipalitate in acest an se afla dezvoltarea dispeceratului operativ RADET, unde sunt alocati 2,5 milioane lei (credite de angajament) dintr-un necesar de 52,2 milioane de lei (obiectiv asumat inca din anul 2000), modernizarea punctelor termice, unde sunt promisi 5,2 milioane de lei, dintr-un necesar total de 68,5 milioane lei, modernizarea retelei termice din zona Crangasi (1,25 milioane lei din necesarul de 52 milioane de lei), modernizarea CET Victoriei, reteaua termica din zona Aviatiei si eficientizarea alimentarii cu energie termica a consumatorilor racordati la doua centrale din zona Bucurestii Noi.

Spre comparatie, Primaria Capitalei vrea sa dea din bugetul pe anul 2019 circa 53 milioane de lei pentru biserici si circa 7 milioane lei pentru statui. In 2018, suma alocata de Primaria Capitalei catre biserici a ajuns la 121 milioane lei.

,,Primaria Capitalei este focusata in acest an pe reabilitarea infrastructurii rutiere, o initiativa necesara, de altfel. N-ar trebui sa reprezinte insa o surpriza ca, dincolo de subventii, investitiile in termoficare raman in plan secund, in conditiile in care RADET se zbate intre insolventa si faliment, iar Primaria se razboieste cu creditorii prin comunicate de presa. Rezolvarea problemelor acute din reteaua de termoficare pare sa fie lasata la mila Domnului, invocata, probabil, prin investitiile majore in Catedrala Neamului si cele peste 100 de biserici de cartier, care ar urma sa primeasca finantare in acest an'', afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit expertilor, necesarul de investitii in sistemul de termoficare al Bucurestiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai in cazul ELCEN, compania care produce agentul termic necesar pentru incalzire si apa calda, este nevoie de investitii de peste 515 milioane de euro in retehnologizarea si refacerea CET-urilor.

,,Primaria si-a propus, cel putin pe hartie, sa preia ELCEN si, impreuna cu cele doua companii nou infiintate pe cenusa muribundei RADET, sa infiinteze SACET (Sistemul de Alimentare Centralizata cu Energie Termica). Pina acum, insa, dincolo de tergiversarea rezolvarii problemelor financiare din cadrul relatiei ELCEN-RADET, nu a rezultat nimic concret, in afara de infiintarea companiilor municipale'', arata analiza.

Potrivit Frames, numai in acest an ar trebui alocati 5 milioane de euro pentru finalizarea investitiei in cele doua CAF-uri la CTE Bucuresti Vest si CTE Grozavesti, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalatiilor de ardere si a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE Bucuresti Sud si nr. 2, 3, 4 din CTE Bucuresti Progresu, in vederea incadrarii in limitele de emisii de noxe impuse de legislatia de mediu in vigoare. Prin aceste masuri se estimeaza prelungirea duratei de viata cu circa 8-10 ani.

Mai concret, la CTE Bucuresti Sud, este nevoie de investitii pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 si 4) la 100 mg/Nm3, si asta pana la 31 decembrie anul viitor. La fel si la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 si 4(IA1) sunt duble fata de standardele prevazute de Directiva 2010/75/UE si Legea 278/2013.

Sunt necesare investitii si in modernizarea instalatiilor de ardere la cazanele nr. 1 si 2 din CTE Grozavesti, cazanele nr. 5 si 6 si CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE Bucuresti Sud, cazanul nr. 2 si CAF-urile nr. 6, 7 din CTE Bucuresti Vest, CAF - urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu. In plus, cazanele nr. 1 si 2 din CTE Grozavesti si nr. 1 si 2 din CTE Bucuresti Sud vor epuiza numarul de ore de functionare alocat in anul 2020.

Planul de investitii de la ELCEN vizeaza, totodata, constructia unei noi capacitati energetice in ciclu combinat de circa 50 MWe si 35 Gcal/h, la CTE Grozavesti, de 51 milioane de euro, si demararea investitiilor pentru dezvoltarea unor capacitati noi/retehnologizarea unor CAF in CTE Grozavesti, CTE Bucuresti Vest, doua CAF-uri din CTE Bucuresti Sud, si implementarea unor unitati noi, in ciclu combinat in CTE Bucuresti Sud si CTE Progresu, cu investitii estimate la 83 milioane de euro.

In intervalul 2020-2030, Primaria ar trebui sa investeasca alti peste 432 milioane de euro in dezvoltarea unor capacitati noi de productie de agent termic sau sa retehnologizeze patru CAF-uri de cate 100 Gcal/h fiecare la CTE Bucuresti Sud si CTE Progresu, in constructia a doua grupuri de cogenerare in ciclu combinat de cca. 200 MW si 170 Gcal/h (fiecare grup) in CTE Bucuresti Sud si CTE Bucuresti Progresu si sa reabiliteze ciclul combinat din CTE Bucuresti Vest in vederea prelungirii duratei de viata.

,,Urmare a acestor investitii, ELCEN va putea asigura, dupa anul 2030, un volum de energie termica de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta in conditiile in care grupurile nr. 3 si 4 din CTE Bucuresti Sud respectiv cele din CTE Progresu isi vor inceta durata de viata", arata analiza Frames.

Dincolo de necesarul de investitii de la RADET-ELCEN, situatia din sistemul de termoficare al Capitalei este in continuare critica, problema furnizarii apei calde fiind pusa sub semnul intrebarii.

Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN, anunta, recent, ca alimentarea Capitalei cu apa calda risca sa fie oprita, in conditiile in care Primaria nu a platit subventia la energia termica si, astfel, ELCEN nu poate sa isi achite facturile catre furnizori.

,,Subventia pentru luna ianuarie in cuantum de 175 milioane de lei nu a fost virata nici sub forma de avans direct catre ROMGAZ (conform Conventiei de justificare a avansurilor) si nici achitata prin contul Escrow pus la dispozitia producatorilor (ELCEN avand o cota de 70% din totalul energiei termice produse)'', anunta administratorul judiciar.

Sierra Quadrant afirma ca refuzul PMB de a efectua platile amintite ameninta intregul proces de reorganizare a ELCEN, condamnand la faliment aceasta societate de stat de importanta strategica.

La randul lor, membrii Sindicatului Liber Independent din Sucursala Electrocentrale Bucuresti (SLI-SEB), au lansat un comunicat in care afirma ca Primaria Municipiului Bucuresti participa activ de mai mult de zece ani la distrugerea sistemului de termoficare al Capitalei, prin neonorarea obligatiilor de plata si acumularea de datorii care au dus la declararea insolventei RADET si apoi a ELCEN.

Sindicalistii din societatea Electrocentrale Bucuresti se declara nemultumiti de faptul ca Primaria aloca bani pentru "catedrale, statui, flori, borduri si bancute", insa nu si pentru termoficarea Capitalei. Iar problemele financiare nu se opresc aici. RADET are datorii istorice catre ELCEN, pe care Muncipalitatea nu le recunoaste. Suma totala depaseste 3,7 miliarde lei.

Prin planul de reorganizare al ELCEN, creditorii s-au declarat dispusi la o scadere a datoriei la 1,2 miliarde de lei, insa administratia Bucurestiului nu pare dispusa sa plateasca nici aceasta suma. Motivul? Autoritatile considera ca sumele restante ar fi fost calculate eronat si ca nu reprezinta realitatea.

,,Cum datoria nu este recunoscuta, planul de restructurare al ELCEN este pus pe hold, la fel cum este si cel al RADET. Mai mult, RADET este in pragul falimentului'', explica analistii.

In conditiile declansarii falimentului RADET, situatia din sistemul de termoficare al Capitalei risca sa se agraveze si mai mult. Fara investitii si cu un diferent financiar pentru care nu a gasit inca solutii viabile, Primaria Capitalei s-ar putea trezi cat de curand ca RADET sau cele doua societati nou-infiintate nu mai pot asigura apa calda pentru cei 1,5 milioane de bucuresteni racordati la sistemul centralizat.

,,In conditiile unei alocari bugetare insuficiente pentru investitii , dincolo de faptul ca nu exista niciun ban prevazut pentru plata datoriilor istorice, sistemul de termoficare va continua sa se degradeze, iar problemele se vor inmulti de la o luna la alta'', arata analiza.

Ce alternative are Muncipalitatea? Sa acceseze fondurile UE, sa angajeze credite bancare si chiar sa lanseze o emisiune de obligatiuni municipale, care sa-i aduca banii necesari pentru refacerea retelei.