Analiza anterioara arata ca firmele active in Romania inregistreaza o scadere a capacitatii de restructurare si compensare a socurilor negative privind scaderea veniturilor, de la 30% (in 2008) la doar 20% (in 2018). Conform ultimelor date financiare disponibile, aceasta inseamna ca mediul de afaceri local va resimti socul scaderii veniturilor in proportie de 80%, comparativ cu 70% in anul 2008. Cresterea vulnerabilitatii companiilor active in Romania este o consecinta a mai multor decizii financiare pe parcursul ultimilor ani.

Analiza situatiilor financiare ale companiilor active in Romania poate reflecta unele dintre aceste decizii si ce consecinte vor acea acestea asupra evolutiei viitoare a mediului de afaceri. Exact in aceasta directie imi voi concentra atentia in articolele ce urmeaza, iar unul din cei mai importanti indicatori este evolutia investitiilor pe termen lung. Acestea reflecta oportunitatile de investitii in mediul de afaceri in prezent, precum si perspectivele viitoare ale efectelor multiplicatoare in economie.

Tarile dezvoltate sunt caracterizate de investitii constante in industrie si activitatile de productie, care genereaza valoare adaugata mare ce acopera consumul intern si sprijina cresterea exporturilor. Tarile mai sarace sau in curs de dezvoltare sunt marcate de investitii in sectorul de servicii, distributie si consum, deoarece cresterea economica este bazata pe consum alimentat de importuri. In orice caz, in cazul acestora, atat investitiile publice cat si cele private sunt insuficiente pentru cresterea productiei interne la nivelul consumului (supradimensionat de masurile populiste) si sprijinirea exporturilor (surclasate de avansul mai rapid al importurilor).

Astfel, ponderea activelor imobilizate in totalul activelor la finalul anului 2018 este de 47% pentru firmele cu venituri sub 1 mil. € cat si cele cu venituri mari. Chiar daca investitiile companiilor arata o usoara imbunatatire comparativ cu anul anterior, dinamica acestora este mult sub nivelul necesar, avand in vedere cererea si competitivitatea externa a firmelor din alte tari.

In acest context, Romania a inregistrat in anul 2018 o valoare medie a exporturilor / locuitor de doar 2.938 €, al doilea cel mai scazut nivel din UE dupa Grecia, si de patru ori sub media din UE (11.167 €/locuitor). Ungaria, o tara cu populatie de doua ori mai mica comparativ cu cea a Romaniei, inregistreaza exporturi totale de 92 mld. €, respectiv 9.414 € / locuitor, de trei ori peste media din Romania.

Capacitatea unei tari de a exporta reflecta competitivitatea companiilor din tara respectiva, iar Romania sta foarte prost la acest capitol. Principalii factori care limiteaza competitivitatea firmelor din Romania sunt:

- Varsta foarte redusa, durata medie de viata a unei companii din Romania fiind 10 ani (cel mai scazut din UE);

- Investitiile scazute ale companiilor, cauzele fiind:

- instabilitatea politica (3 schimbari de guverne si zeci de remanieri);

- -discontinuitatea reformelor structurale;

-tensionarea fortei de munca;

-evaziunea fiscala (concurenta neloiala);

si contextul impredictibil privind salarizarea muncii.

- Gradul foarte scazut de capitalizare (25%, cel mai mic din UE), ceea ce determina o dependenta ridicata de finantarea externa si vulnerabilitate la fluctuatia costului de finantare!

Astfel valoarea tuturor activelor corporale de care dispun toate companiile active in Romania a scazut de la 769 mld. Lei (in 2016) la doar 707 mld. Lei (la finalul anului 2017) respectiv 703 mld. Lei (in 2018), cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani.

Investitiile pe termen lung care reflecta innoirea activelor (eng. CAPEX = capital expenditures) pe parcursul anului 2018 au fost de 37 mld. si doar 8 mld. Lei in 2017, nivelul cumulat al acestora din ultimii doi anii fiind aproape de dou ori sub nivelul din 2016 (85 mld. Lei). Reticenta companiilor de a investi pe termen lung a determinat o elasticitate modesta a productiei interne, firmele active in Romania nefiind capabile sa capteze cresterea accelerata a consumului intr-un timp atat de scurt (aproape 10% pe parcursul anului 2017 si 7% in anul 2018, evolutie care se perpetueaza si in primul semestru din 2019).

Astfel, excesul de cerere a determinat cresterea importurilor si adancirea deficitului comercial, alimentand presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei nationale si a inflatiei. In acest context, deficitul de cont curent inregistrat de Romania in primul semestru din acest an a crescut cu 38% fata de aceeasi perioada a anului anterior (scenariul de baza indicand o crestere pana la 5,5% din PIB pana la finalul anului) iar inflatia din luna Iunie a fost de 4,1% (cea mai mare din UE), nivelul pentru restul lunilor din primul semestru fiind tot in aceeasi zona.

Din pacate si investitiile publice performeaza foarte prost, nivelul acestora raportat la PIB atingand noi minime ale ultimului deceniu. Chiar daca cheltuielile publice de capital au crescut cu 12% in primul semestru din acest an, acestea sunt la un nivel inca foarte scazut (sub 8 mld. Lei) iar prin continuarea in acest ritm nu vor depasi 2% din PIB-ul anualizat pe 2019.

Astfel, din totalul cheltuielilor publice de 168 mld. Lei in primul semestru din acest an, statul cheltuie 33% pentru asistenta sociala, 30% pentru salarii, 13% pentru bunuri si servicii, 6% pentru dobanzi si doar 4% pentru investitii. Investitiile publice exprimate ca procent in PIB au inregistrat in 2018 cel mai scazut nivel al ultimului deceniu in Romania.

Mai ingrijorator este faptul ca aproape o treime din aceste investitii reprezinta cheltuieli de modernizare in sectorul public al apararii, care nu sunt vizibile in mediul de afaceri. Acest indicator este urmarit de analisti ca si estimator al competitivitatii economiei pe termen mediu–lung, de aceea valori foarte reduse cauzeaza o scadere a increderii in economie.

Cifrele privind evolutia valorii contabile a activelor corporale, amortizarea si investtiile realizate de firmele active in Romania in ultimul deceniu sunt ilustrate in tabelul urmator. Daca amortizarea anuala reprezinta intre 8–10% din valoarea contabila a activelor corporale detinute de companiile active in Romania in ultimul deceniu, ritmul amortizarii a scazut la doar 6% in anul 2018, minimul ultimului deceniu.

Practic, aceasta reflecta ca, daca strategie actuala ar fi perpetuata in timp, durata medie de utilizare a activelor curente ar fi de aproximativ 15 ani, cel mai lung ciclu de utilizare din ultimul deceniu. Perioada este extrem de indelungata, avand in vedere cresterea vitezei inovarii si dezvoltarii de produse / tehnologii noi, ceea ce reflecta o competitivitate scazute a companiilor romanesti. In acelasi timp, nivelul mediu al investiilor pe termen lung inregistrate in ultimul deceniu a fost aproape de 10%.

Aceasta inseamna ca ritmul de innoire al activelor corporale (utilaje, echipamente) este similar cu cel de invechire, valoarea contabila a acestora crescand doar cu 7% in ultimul deceniu (de la 656 mld. Lei in 2008 la 703 mld. Lei la finalul anului 2018).

Mai mult, aproape trei sferturi din cresterea valorii contabile a activelor (5% din cresterea de 8%) este alimentata de reevaluari pozitive ale terenurilor si constructiilor detinute de companii. Deci, putem concluziona ca, dupa efectul amortizarii (invechirea activelor), companiile active in Romania nu au facut decat sa-si conserve nivelul activelor corporale in ultimul deceniu. Desigur, restul economiilor emergemente din Europa nu au stat pe loc, si au devansat Romania din perspectiva competitivitatii, fiind capabile sa preia cresterea consumului din tara noastra!

De aceea, cred ca una din cele mai importante probleme ale companiilor active in Romania pentru urmatorul deceniu este competitivitatea foarte scazuta intr-un mediu comercial si financiar din ce in ce mai integrat cu tarile din regiune. Suplimentar, Romania sufera de o tensionare fara precedent a fortei de munca (din cauza emigrarii foarte mari care este cuplata, aparent in mod paradoxal, cu un nivel maxim de crestere economica). Orice model de estimare a cresterii economice va indica diminuarea nivelului potential atunci cand capitalul uman si investitiile scad. Pur si simplu, o tara nu se poate dezvolta fara active performante si forta calificata de munca!

Din pacate, politica masurilor populiste finantate pe datorie in crestere si deficite fiscale foarte mari (wageledgrowth) a aruncat Romania intr-un cerc vicios care limiteaza potentialul dezvoltarii companiilor autohtone pe termen lung si descurajarea antreprenoriatului local.

Va intrebati de ce Romania are o crestere economica cumulata de aproape 35% in termeni reali in ultimul deceniu (a doua cea mai mare din Europa dupa Polonia), dar parca nu simtim un progres real?

Infrastructura (rutiera, feroviara) nu s-a imbunatatit in ultimul deceniu. Nu resimtim o crestere a calitatii serviciului public in ultimul deceniu. Economia subterana a ramas foarte ridicata in ultimul deceniu. Intre 1,5–2 milioane de romani au plecat din tara in ultimul deceniu. A crescut salariul mediu cu 63% in ultimul deceniu (nominal) si aproape 40% in termeni reali? Si ce? Mancam si bem mai mult (ca si popor), ne cumparam haine mai bune sau avem electrocasnice noi.

Si ce? Toate acestea vin din afara. Adevarata bunastare o aducem pentru tarile de unde importam. Noi, in realitate, batem pasul pe loc. Numarul firmelor active in Romania este acelasi (aprox. 500.000), iar numarul firmelor mari (cu venituri peste 1 milion €) a ramas acelasi in ultimul deceniu (aproximativ 27.000).

Antreprenoriatul romanesc a ramas ultimul din UE in ultimul deceniu (doar 23 de firme la 1.000 de locuitori, exact acelasi nivel in fiecare an din ultimul deceniu). Exporturile romanesti / 1000 de locuitori au ramas pe ultimul loc in UE in fiecare an din ultimul deceniu. Activele companiilor sunt la acelasi nivel in ultimul deceniu. Pentru informatii suplimentare, click aici!