In septembrie 2020, Mazars, firma internationala de audit si consultanta in afaceri, a publicat rezultatele unui studiu double-blind care a fost realizat de Edelman Intelligence. Scopul acestui studiu a fost de a identifica perceptiile si nevoile diferitelor companii din industrie, atunci cand vine vorba de audit si de actualii lor auditori statutari.

Participantii au raspuns mai multor intrebari cu privire la nivelul lor de satisfactie fata de pozitia actuala a auditului, cele mai importante calitati pe care ar trebui sa le detina un auditor, punctul lor de vedere cu privire la conceptul de „joint-audit”, precum si altele.

- Majoritatea respondentilor (61%) considera ca procesul de audit ofera asigurare si incredere in situatiile financiare, iar 34% au raspuns ca detectarea fraudelor este, in opinia lor, beneficiul principal. Misiunea reala a auditorului este insa perceputa diferit.

- 96% dintre respondenti sustin adoptarea noilor tehnologii de audit, avand opinii favorabile in aceasta privinta. Cu toate acestea, aptitudinile umane raman foarte importante pentru beneficiarii serviciilor de audit - asa-numitele abilitati „soft” ajung sa ocupe un loc important alaturi de cele tehnice. Conform sondajului, primele cinci abilitati pe care auditorii ar trebui sa le detina includ patru de tip „soft” (capacitatea de ascultare, discretia, proactivitatea si creativitatea), pe langa gandirea riguroasa si abilitatile de organizare.

- Companiile isi doresc extinderea ariei de servicii oferite de un auditor. Astfel, 96% dintre respondenti au mentionat pe langa auditul situatiilor financiare si domenii precum training-ul tehnic, asigurarea legata de confidentialitatea si securitatea datelor, sustenabilitatea, controalele interne, diversitatea si incluziunea.

- Reforma auditului este inevitabila, iar piata este deschisa rotatiei auditorului financiar. 26% dintre participanti au raspuns ca si-au schimbat recent auditorul statutar sau iau in calcul sa faca acest lucru, iar 93% considera ca piata auditului ar trebui reformata. In acelasi timp, pentru 87% dintre respondenti conceptul de „joint-audit” este un sistem favorabil, iar 88% l-au experimentat deja si sunt multumiti de acesta.

„Descoperind asteptarile companiilor fata de audit si profesionistii care il furnizeaza, valoarea pe care o obtin din acesta si modul in care serviciul poate evolua, studiul ofera o imagine detaliata a preocuparilor actuale legate de piata de audit. Auditul a fost intotdeauna in centrul a ceea ce facem si este responsabilitatea noastra sa lucram si cu alte companiii pentru a-i imbunatati relevanta si calitatea. Este in joc interesul public si speram ca aceste perspective vor ajuta la crearea unei conversatii despre necesitatea evolutiei acestei profesii.”, a mentionat Hervé Hélias, CEO si Presedinte al Grupului Mazars.

Rezultatele studiului initiat de Mazars evidentiaza si contesta patru mituri ale auditului extern care domina actualmente piata.

Sondajul constata ca, in cazul tarilor investigate, exista un decalaj intre punctul de vedere al respondentilor cu privire la beneficiile preconizate ale companiei si punctul de vedere al acestora cu privire la misiunea auditorului. 42% dintre respondenti au raspuns ca misiunea auditorului consta in detectarea si prevenirea fraudelor. Cu toate acestea, conform Standardelor Internationale de Audit, misiunea principala a auditorului este aceea de a oferi „asigurarea rezonabila ca situatiile financiare, luate in ansamblu, nu contin denaturari semnificative cauzate de frauda sau eroare”. Cu alte cuvinte, obiectivul principal al auditorului nu este identificarea cazurilor de frauda, aceasta tinand mai degraba de un alt domeniu, cum ar fi misiunile de tip forensic.

Pana acum cativa ani, atat in Romania, cat si in alte tari din Europa de Est, cel mai important aspect al procesului de audit era mai degraba legat de natura fiscala a auditului. Acest lucru se datoreaza faptului ca insusi cadrul legal de raportare a fost creat de autoritatile statului, avand in vedere cerintele de raportare fiscala. Cu toate acestea, lucrurile s-au schimbat mai ales de cand Romania a aderat la Uniunea Europeana si companiile, inclusiv cele dezvoltate de antreprenorii locali, au inceput sa vada auditul ca pe un proces cu valoare adaugata si ii ajuta sa obtina o mai buna raportare financiara.

Dezbaterea cu privire la viitorul si reforma auditului capata amploare, pe masura ce participantii la mediul de raportare financiara se gandesc cum sa furnizeze livrabile care sa ofere nivelul de asigurare si incredere dorit de utilizatorii situatiilor financiare.

„Auditul reprezinta doar o parte a mediului de raportare financiara, care include si partile insarcinate cu guvernanta, echipa de management, autoritatile de reglementare si investitorii, toti acestia avand responsabilitatea colectiva de a servi interesul public. Pe masura ce asteptarile evolueaza, este clar ca intregul mediu de raportare financiara va trebui sa continue sa se adapteze si sa coopereze pentru a spori increderea partilor interesate in raportarea financiara.”, mentioneaza Ella Chilea, Audit Partner, Mazars Romania.

Conform rezultatelor studiului, abilitatile soft sunt necesare unui auditor. In ciuda faptului ca progresele tehnologice sunt vazute ca un aspect important si evolutiv in cresterea fortei auditorilor, capacitatea de ascultare a fost adaugata in top, alaturi de alte aptitudini precum flexibilitatea si discretia. Companiile isi doresc, in primul rand, auditori cu abilitati interpersonale corespunzatoare, care sa le fie adevarati parteneri de afaceri, nu un proces complet robotizat. Prin urmare, tehnologia optimizeaza procesul de audit, dar abilitati interpersonale si competentele tehnice sunt la fel de necesare pentru a furniza servicii in conformitate cu asteptarile clientilor. Companiile de pe piata romaneasca tind sa creasca in dimensiune si importanta, chiar si in cazul marilor grupuri multinationale in care reprezentantii lor locali (directori generali, directori financiari etc.) au un cuvant mai puternic de spus in deciziile de afaceri luate la nivel de grup. Prin urmare, interactiunea umana dintre o companie si auditorii sai s-ar putea dovedi cruciala pentru continuitatea parteneriatului lor.

Unul dintre mituri face referire la faptul ca auditorii ar trebui sa se concentreze asupra cifrelor financiare ale clientilor auditati. Majoritatea marilor companii de audit si consultanta ofera totusi o gama extinsa de servicii. Astfel de servicii se pot referi la domenii traditionale care ar putea intra in conflict cu cele de audit, cum ar fi consultanta fiscala, contabilitatea externa, salarizarea, in timp ce altele se refera la servicii dezvoltate recent ca raspuns la schimbarile pietei: audit IT, sustenabilitate, confidentialitatea si securitatea datelor.

Studiul realizat de Edelman a aratat ca 95% dintre respondenti si-ar dori ca auditorul lor statutar sa ofere servicii de training, in timp ce 90% ar aprecia serviciile legate de sustenabilitate si controale interne. In Romania, tot mai multe companii implementeaza deja solutii IT mai complexe care necesita expertiza tehnica adaptata; de asemenea, exista obligatii legale privind confidentialitatea si securitatea datelor, domenii in care o companie de audit ar putea oferi sprijin prin cunostintele sale de legate de specificul sectorului de activitate.

Desi Romania nu impune nicio cerinta legala privind sistemul de „joint-audit”, conceptul este deja adanc inradacinat in tari precum Franta, unde exista chiar obligatia ca entitatile de interes public sa numeasca doi auditori ai situatiilor financiare. In alte tari, cum ar fi Germania, conceptul este reglementat de legislatia in vigoare, dar inca nu este utilizat pe scara larga. Cu toate acestea, evolutiile recente arata ca acest lucru este pe cale sa se schimbe. Desi conceptul nu este inca suficient explorat in Romania, avantajele nu pot fi contestate.

In primul rand, conceptul de „joint-audit” creste gradul de asigurare si scade riscul de coruptie, intrucat in cadrul sau se efectueaza o revizuire incrucisata independenta. Mai putine erori din partea auditorilor vor duce la mai putine scandaluri legate de audit (cum ar fi cazurile Enron si Wirecard).

In al doilea rand, „joint-audit”-ul ar putea conduce la sinergii, intrucat o companie de audit care are un nivel superior de competenta in anumite sectoare de activitate si-ar putea uni fortele cu o alta companie care poseda competente superioare in alte domenii, ceea ce va genera o mai buna experienta a auditului si rezultate superioare.

In al treilea rand, doi auditori independenti care sa verifice inregistrarile financiare ale unei companii inseamna competitie intre acestia, ceea ce va conduce, fireste, la o mai buna calitate a serviciilor furnizate, deoarece cei doi auditori se vor stradui sa-si demonstreze abilitatile tehnice si interpersonale atat in fata clientului, cat si in fata celuilalt auditor.

„Adaptarea serviciilor de audit la nevoile clientilor si la evolutia pietei este cruciala pentru a ne asigura ca astfel de servicii continua sa genereze valoare adaugata intr-un mediu in continua schimbare. Orice masura luata, cum ar fi promovarea conceptului de „joint-audit”, ne va ajuta sa realizam o raportare financiara mai buna si sa asiguram un mediu de afaceri sustenabil.”, mentioneaza Vlad Popescu, Audit Manager, Mazars Romania.