Vedem cum pandemia COVID-19 declanseaza crize in lant in societate si economie: sistarea sau reducerea activitatilor, somaj tehnic, intreruperea lantului de aprovizionare, limitarea calatoriilor. Crizele imbraca diverse forme si dimensiuni - si nimeni si nici o regiune nu este imuna. Recent, PwC a realizat studiul Global Crisis Survey, care a inclus 2.000 de companii din 25 de industrii si 43 de tari, care au experimentat cumulat 4.500 de crize pentru a afla tipul de crize cu care se confrunta organizatiile, ce masuri iau si cum se pregatesc pentru a le preintampina.

Peste doua treimi (69%) dintre liderii de organizatii au experimentat cel putin o criza corporativa in ultimii 5 ani, numarul mediu de crize experimentate fiind de trei. Companiile foarte mari, cu peste 5.000 de angajati risca sa experimenteze in medie o criza pe an. Numarul mare de crize semnalate este surprinzator prin prisma definitiei fenomenului: o perturbare majora a activitatii si una cu potentialul de a va afecta reputatia. Si in mod clar, crizele vor continua, aproape toti respondentii (95%), inclusiv cei care nu au raportat o criza in ultimii cinci ani, se asteapta sa fie loviti de una in viitor.

Peste jumatate dintre respondenti (53%) spun ca cel putin una dintre crizele pe care le-au intampinat a fost de natura operationala, inclusiv opriri ale activitatii, perturbari competitive, problemele in lantul de aprovizionare, precum si diverse forme de esec ale produselor. Crizele legate de tehnologie - declansate de esecurile tehnologice si / sau incidentele de infractiuni informatice - au fost citate de o treime dintre respondenti, urmate indeaproape de cele umanitare (29%) si de cele financiare de (28%).

Companiile au indicat problemele de lichiditate, esecul tehnologic si intreruperea operationala drept primele trei crize cele mai perturbatoare cu care s-au confruntat. Preocuparile lor viitoare sunt orientate spre crize mai mari precum infractiuni informatice (38%), perturbari ale pietei (37%) sau comportamente etice incorecte (20%).

 

Crizele lovesc fara discriminare, patrunzand in fiecare strat al organizatiei si afectand atat angajatii, cat si clientii. Iar datele noastre confirma natura stratificata a impactului crizei. S-a trecut de la relatiile de afaceri (74%), reputatia (61%) si moralul fortei de munca (59%), la problemele legale (57%) si altele. Companiile au mentionat, printre alte efecte, pierderile economice (57%), consecintele asupra mediului (20%) si intreruperi de lunga durata, precum noile legi si reglementari (25%) si schimbarile politice (18%), ca urmare a celei mai grave crize experimentate.

O criza nu este cu atat mai periculoasa daca declanseaza una sau mai multe crize auxiliare - fiecare dintre ele putand crea propria sa bucla de impact atat intern, cat si extern. Indiferent de natura crizei initiale, aproape jumatate (47%) dintre respondenti spun ca au suferit o criza auxiliara care a fost operationala. In plus, mai mult de un sfert au avut probleme de reputatie, iar 22% s-au confruntat cu implicatii legale.

Indiferent cum, cand sau unde se produce, o criza va constitui un test de stres organizational, capabil sa perturbe toate operatiunile companiei. Un astfel de test de stres poate denatura aproape invariabil perceptia despre ceea ce se intampla de fapt si va incetini raspunsul, atunci cand este cel mai mult nevoie de fapte exacte pentru a actiona corespunzator.

Intelegerea dinamicii modului in care o criza ar putea avea impact asupra organizatiei si luarea de masuri pentru a evita sau minimiza efectele secundare ale acesteia este o parte esentiala a raspunsului la o criza.

 

Mai mult de 4 din 10 (41%) respondentii care au trecut cu bine peste o criza au alocat un buget gestionarii potentialelor crize, iar o pondere aproape identica (39%) a vazut efectiv cresterea veniturilor lor ca urmare a acestei masuri. Aceasta subliniaza recompensa pentru investitii proactive intr-un program clar de reactie la criza.

 

Cu o marja de aproape 2-1 (54% fata de 30%), organizatiile care aveau un plan de raspuns la criza au beneficiat mai bine dupa criza decat cele care nu au avut. Si cei care isi tin planul de criza actualizat si pun in aplicare lectiile invatate au sanse de patru ori mai mari sa iasa neatinsi din crize. A fi pregatit nu inseamna ca poti anticipa orice scenariu, dar asigurati-va ca planul de raspuns la criza nu este conceput doar pe unul sau doua scenarii.

 

Trei sferturi dintre cei care au avut rezultate mai bune dupa o criza recunosc importanta stabilirii cu exactitate a faptelor in timpul crizei, pentru a formula in mod eficient strategia de raspuns.

 

Identificarea si urmarirea initiativelor cheie de prevenire sau reducere a impactului aceluiasi tip de criza. Scanarea pe termen lung a riscurilor si oportunitatilor cheie legate de criza. Cei mai multi pot include in planurile de reactie la criza si lectiile invatate.

 

Experienta de a traversa o criza poate scoate in evidenta ceea ce este mai bun (sau mai rau) atat din compania ta, cat si din oamenii tai. Depasirea unei criz poate uni oamenii intre ei si cu organizatia mult mai profund decat multe alte situatii.

Un incident gestionat bine permite organizatiei sa-si dezvolte sistemul imunitar, permitandu-i sa profite de oportunitati mai riscante, cu increderea ca viitoarele amenintari vor fi depistate si abordate rapid.