Piata pentru produse financiare sustenabile se dezvolta rapid, acest trend fiind sustinut de preferintele consumatorilor, care plaseaza factorul “sustenabilitate”, alaturi de pret, brand sau eficienta procesului de achizitie, in fruntea criteriilor de alegere a unui produs financiar, dupa cum arata un studiu recent efectuat de PwC in randul clientilor retail ai bancilor germane.

Potrivit unui studiu efectuat de Bloomberg, la nivel european, aceasta piata s-a dublat in 2021 comparativ cu 2018. In acelasi timp, fondurile ESG detineau cea mai mare pondere, de 56%, din volumul total al produselor financiare sustenabile la sfarsitul lui iunie 2021.

Mai mult, cererea investitorilor pentru produse sustenabile este in continua crestere, ceea ce a condus la aparitia unui spectru larg de produse care promoveaza sau contribuie la obiective ESG. Regulamentul SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) a introdus o modalitate de clasificare la nivel european a produselor financiare cu componenta investitionala, iar Taxonomia a introdus un sistem de clasificare a activitatilor sustenabile.

Cu toate acestea, reglementarile in vigoare lasa loc la diferite interpretari privind clasificarea produselor sustenabile, iar studiile recente atrag atentia asupra riscului de “greenwashing”, care pe termen lung, poate conduce la o stagnare a cresterii produselor verzi sau poate impiedica capacitatea unor astfel de produse de a sprijini efectiv tranzitia catre o economie sustenabila.

Aceste subiecte au fost dezbatute in cadrul celui de-al cincilea eveniment din seria de webinarii ESG organizate de PwC si dedicate institutiilor financiare. Ana-Maria Butucaru, Partener Servicii Financiare PwC Romania, Andreea Topuzu, Senior Manager Servicii Financiare PwC Romania, Rebeca Toader, Senior Associate Servicii Financiare PwC Romania, Raluca Stoica, Manager in cadrul departamentului de Valuation la PwC Romania si Catalina Ilie, avocat D&B David si Baias au prezentat de asemenea reglementarile, ghidurile si cadrele de raportare in vigoare pe care o institutie financiara ar trebui sa le considere cand emite sau raporteaza astfel de produse.

 

Obligatiunile ESG, denumite ca atare, sau obligatiuni „verzi” sau „sociale”, sunt obligatiuni in care fondurile sunt alocate pentru finantarea sau refinantarea proiectelor cu obiective de mediu, sociale sau ambele, noi si/sau existente. Pentru a imbunatati transparenta si perspectivele asupra impactului acestor proiecte, emitentii sunt incurajati sa dezvolte un cadru de obligatiuni care sa se alinieze la principiile stabilite de Asociatia Internationala a Pietelor de Capital. De asemenea, Standardul UE pentru obligatiuni verzi sunt un standard voluntar pentru emitentii de obligatiuni verzi, publicat de Comisia Europeana in iulie 2021.

Printre instrumentele de imprumut emise de banci, mentionam imprumuturile verzi sau cele legate de obiective de sustenabilitate (“sustainability linked instruments”), care leaga termenii acordului de finantare de atingerea de catre debitor a unor tinte de sustenabilitate predeterminate. Rata dobanzii imprumutului poate creste daca clientul nu indeplineste obiectivele agreate si vice-versa.

Fondurile ESG sunt portofolii de actiuni si/sau obligatiuni pentru care factorii ESG au fost integrati in procesul investitional, iar SFDR distinge 3 tipuri de produse financiare care implica cerinte de raportare diferentiate.

Pe langa cele mentionate mai sus, mai exista un spectru de produse verzi care includ carduri de credit sau debit “verzi” atasate unor activitati sustenabile, unde bancile directioneaza in general o parte din comisioane catre activitati sustenabile de tipul ONG sau altele.

Ghidurile emise de EBA (“Ghidul EBA privind initierea si monitorizarea imprumuturilor si “Raportul EBA privind riscurile ESG”) recomanda bancilor integrarea factorilor ESG in intreg procesul de creditare. Din punctul de vedere al evaluarii garantiilor in cadrul acestor procese, reglementarile au in vedere 3 directii principale de implementare: (1) analiza prudenta a activelor care sustin pilonii ESG (ex. cladirile eficiente energetic), (2) integrarea criteriilor ESG in analiza de risc si (3) ajustarea evaluarii din perspectiva ESG (ex. in cazul cladirilor eficiente energetic trebuie analizate cu atentie urmatorii indicatori cheie - chiriile de piata, perioada de neocupare, rata de ocupare, ajustarea fluxurilor de numerar, randamentul/ yield).

In ceea ce priveste piata financiar-bancara din Romania, in luna iunie a acestui an, Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala (CNSM) din cadrul BNR a publicat un raport detaliat “Analiza pentru sprijinirea finantarii verzi’’. Conform acestuia, se preconizeaza ca valoarea proiectelor verzi implementate atat de autoritati, cat si de mediul privat va atinge 60 de miliarde de euro in 2030 (valoare care va creste dupa adoptarea pachetului UE Fit for 55). CNSM a inclus in cadrul raportului 16 recomandari pentru a fi abordate de catre organele de supraveghere in perioada urmatoare, fundamentate pe 3 teme principale: 1) finantare durabila, 2) schimbari economice structurale necesare pentru a crea valoare adaugata si 3) cresterea transparentei si a constientizarii cu privire la impactul schimbarilor climatice asupra economiei si sectorului financiar.

PwC Romania va continua seria de webinare lunare ESG dedicate institutiilor financiare, prezentand solutii practice la temele ESG actuale care afecteaza semnificativ sectorul financiar.