- Nu am putea spune ca am identificat neaparat o corelare directa intre piata constructiilor din Romania si contextul geopolitic regional. Da, intr-adevar constatam o usoara retinere a unor investitori in lansarea de proiecte noi, cauzata de incertitudinea creata de razboiul de peste granita insa, pe de alta parte, detectam si oportunitati noi avand acelasi factor declansator. Este o situatie pe care anumiti agenti economici o pot specula si pot dezvolta proiecte noi sau reloca anumite obiective pentru a compensa suspendarea anumitor activitati productive din Ucraina. In privinta scumpirilor, consideram ca acestea sunt cauzate de un cumul de factori, incepand cu pandemia Covid-19 si continuand cu razboiul, plus sanctiunile decurse ca urmare a acestuia. Totodata, intuim si o crestere speculativa, fara o cauzalitate directa in factori reali. Ceea ce putem spune cu certitudine este ca nu constatam o tendinta de scadere a numarului de proiecte din piata. Am avut cazuri de proiecte sistate temporar, insa toate s-au relansat la scurt timp.

 

 

- Fara dubiu, pandemia Covid-19 a afectat aproape orice sector al economiei in diferite masuri. Am observat, in episoadele incipiente ale declansarii pandemiei, o destabilizare a pietei constructiilor, insa pe masura ce acest fenomen a evoluat, sectorul in discutie s-a reechilibrat prin adoptarea unor masuri compensatorii, asa cum am facut-o si noi, in cadrul biroului. Pretul materialelor de constructii creste anual din cauza inflatiei (situatie cu care antreprenorii se intalneau si anterior perioadei pandemice) insa, coroborat cu reducerea disponibilitatii anumitor articole si materiale, in special cele ce isi regasesc anumite componente din lantul de aprovizionare in piata din China, aceasta crestere uzuala a capatat o noua amploare, pentru care multi dintre cei implicati nu au fost pregatiti corespunzator.

Dupa cum am mentionat anterior, nu consideram ca pandemia este exclusiv factorul declansator al cresterii preturilor, ci un cumul de circumstante. In cadrul biroului, noi ne-am adaptat destul de rapid noilor date ale problemei, prin adoptarea unor masuri de prevenire a indisponibilizarii colegilor, precum lucrul de acasa, spre exemplu. Cererea de proiecte nu a scazut, dar intr-adevar, s-a mentinut la nivelul anului anterior. Aceasta este cel putin constatarea la nivelul companiei noastre, iar acesta a si fost obiectivul nostru - sa mentinem un volum de lucru constant pe parcursul acestei perioade, tinta pe care am atins-o.

 

 

- Da, observam o crestere a eco-initiativelor clientilor nostri, insa a le asocia intrarii in vigoare a standardelor nZEB este optimist. Investitorii care urmareau o imagine „verde” o faceau cu mult inainte de alinierea normelor romanesti la tendinta globala in acest sens. Da, categoric, credem si promovam eficientizarea energetica a cladirilor si proceselor pe care le proiectam si poate ca, in timp, va ajuta si legislatia locala in acest demers. Cred ca un efect mai semnificativ in constientizarea necesitatii eficientizarii energetice l-au avut scumpirea combustibililor si a energiei electrice, decat adoptarea legislatiei in domeniul nZEB. Legat de subiectul legislatiei in acest domeniu la nivel national, consideram ca, fara a se publica un set de norme metodologice de aplicare a legislatiei nZEB clare si corect formulate, acestea nu vor genera nimic altceva decat confuzie si incertitudine in procesul de avizare si autorizare.

 

 

- Specializarea in care activam este, prin definitie, un sector in care eficienta, din toate punctele de vedere, primeaza. Arhitectura industriala intotdeauna a tins catre motto-ul: "maxim de efect cu minim de efort". Unii privesc asta ca austeritate, insa noi, vedem o oportunitate, iar provocarile create de contextul global au scos la iveala avantajele acestui tip de abordare. Trendurile precum automatizarea, robotizarea, simplificarea proceselor tehnologice si-au dovedit, in perioada pandemica, avantajele si observam tendinta clientilor nostri spre a implementa din ce in ce mai multe sisteme in aceasta directie, reducand astfel dependenta proceselor de factorul uman.

Suntem optimisti si credem ca digitalizarea va avea un efect benefic in special in privinta relatiei cu autoritatile avizatoare. Realist vorbind insa, implementarea va dura si va fi anevoioasa, daca privim din context istoric subiectul. Proiectarea a tins catre digital inca din anii ’90. Niciunul dintre colegii nostri nu a prins epoca desenului la planseta cu teul si echerul, insa cand trecem de pragul proiectarii si ajungem in sfera avizarii si executiei, da, planul printat ramane valabil. Aceasta nu inseamna insa ca nu facem nimic pentru a digitaliza si mai mult proiectarea. Sau, mai bine zis, pentru a tine pasul cu progresul tehnologic in domeniu. Incercam, spre exemplu, sa implementam metode de proiectare integrata BIM, incercam sa mutam cat mai multe din sedintele de coordonare in online si sa eliminam, pe cat posibil, suportul de hartie din proiectare.

 

 

Ca si concluzie a tuturor punctelor discutate anterior, putem spune ca acum, mai mult decat in perioadele anterioare, putem observa dinamismul domeniului constructiilor per ansamblu. Dintotdeauna acest sector a fost unul foarte schimbator, usor influentabil de factorii externi, uneori intr-o directie buna, alteori intr-una mai putin constructiva. Insa, este clar ca interdependenta de celelalte sectoare ale economiei genereaza o predictibilitate a tendintelor atat timp cat exista o flexibilitate in abordare, iar factorii implicati sunt atenti la semnalele ce vin din sectoarele conexe ale pietei si pregatesc masuri timpurii pentru a preintampina eventuale blocaje.