Primarul Allen Coliban si presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, arh. Stefan Balici, au anuntat astazi, in cadrul unei conferinte de presa, lansarea concursului international de solutii cu tema "Reconversie zone abandonate in zone verzi – Zona industriala Rulmentul”. Este un moment important pentru transformarea acestei platforme industriale, mai ales prin prisma faptului ca acest concurs trebuie sa vina cu cea mai buna varianta de amenajare a unei zone de relaxare, cu pastrarea cladirilor valoroase din punct de vedere al patrimoniul istoric, dar si industrial.

"Lansarea acestui concurs de solutii este un moment foarte important din mai multe perspective. In primul rand, avem o platforma industriala mare, de 50 de hectare, pe care acest concurs de solutii o va analiza pentru a oferi cel mai bun scenariu de reconversie, o platforma industriala ce se afla deja in mijlocul zonei locuite, intr-o zona in expansiune, in zona Tractorul nou. Este o platforma industriala care are nevoie de o viziune si, totodata, de proiecte individuale, pentru amenajarea unui parc si pentru reconversia cladirilor ce urmeaza a fi pastrate. Este o platforma care face parte din istoria industriala a orasului, chiar dinaintea perioadei comuniste, prin hangarele fabricii in care se produceau fostele IAR-uri, ulterior fiind transformata in platforma Rulmentul, o platforma pe care aproape fiecare dintre noi avem o conexiune in familie sau intre prieteni, care au fost angajati ai acestei platforme. Este de asemenea, important faptul ca un astfel de proces de conversie trebuie corect fundamentat si din perspectiva costurilor si totodata, din perspectiva surselor de finantare pe care le putem atrage, inclusiv finantari nerambursabile, parte din acest proces de conversie”, a explicat primarul Allen Coliban.

Conform temei de proiectare realizate de catre Ordinul Arhitectilor din Romania, in baza contractului cu Primaria Brasov, participantii la concurs trebuie sa indeplineasca 3 obiective principale, respectiv stabilirea unei viziuni de dezvoltare urbana pe termen mediu si lung pentru regenerarea Platformei industriale Rulmentul*, care se va transpune intr-un Plan Urbanistic Zonal; realizarea unui proiect pentru amenajarea unui parc, cu o suprafata de aproximativ 11 hectare si documentatia tehnica pentru reabilitarea ansamblului Hangar 6. La acestea se adauga si un obiectiv secundar, cel de elaborare documentatii pentru punerea in siguranta a cladirilor de patrimoniu existente.

 

 

"Primul obiectiv al concursului este definirea unei viziuni de dezvoltare si de conversie pe termen mediu si lung a acestei platforme. Viziunea asta de dezvoltare se transpune apoi, tehnic, intr-o documentatie de urbanism PUZ, Plan Urbanistic Zonal, care reglementeaza din punct de vedere functional si morfologic, dimensional, cantitativ, modul de construire sau de utilizare a cladirilor existente. O astfel de documentatie este obligatorie pentru a putea merge mai departe si, apoi, punct cu punct, cladire cu cladire sau zona cu zona sa se poata realiza proiectele de conversie functionala si de reutilizare a cladirilor existente sau de constructii noi, vom vedea. Asta e un punct, viziunea. Al doilea punct este realizarea unui parc. Terenul neconstruit si cu cateva constructii care sunt incluse in perimetrul acestui nucleu, definit prin tema de concurs, care acopera 11 hectare, deci tot acest teritoriu va fi transformat intr-un parc public. Prin concurs vom avea, la final, contractarea lucrarilor de proiectare pentru parcul public. Al treilea obiectiv este conversia uneia dintre cladirile istorice valoroase, ansamblul Hangarului 6, din cadrul seriei de hangare care au apartinut Flotilei de aviatie. O cladire cu caracteristici istorice, valori importante, dar in acelasi timp importanta si ca pozitionare in sit, este un cap de perspectiva, capatul axei structurante a sitului si, in felul acesta, prin activarea prima oara a acestei cladiri, se va putea pune in miscare intregul sit. Mai adaug inca ceva, in privinta interventiilor care vor rezulta de pe urma concursului se numara si punerea in siguranta a cladirilor existente. Participantii la concurs vor trebui sa propuna si solutii pentru punerea in siguranta a acestor cladiri, astfel incat sa putem desfasura treptat acest proces de reconversie, de regenerare urbana la scara mare”, a declarat arhitectul Stefan Balici, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.

Conform regulamentului de concurs, termenul limita pentru depunerea proiectelor este 4 octombrie, 2024. Conform presedintelui OAR, in perioada urmatoare se va organiza o vizita pe teren pentru proiectanti si vor avea loc mai multe sesiuni de intrebari si raspunsuri pentru cei care participa la acest concurs.

 

 

Un juriu international va fi format din peisagisti, urbanisti si arhitecti din mai multe tari, cum ar fi Germania, Ungaria, Italia, Elvetia si Romania.

In data de 15 octombrie juriul va anunta castigatorul acestui concurs de solutii, precum si celelalte proiecte premiate, astfel:

Premiul I = Incheierea contractului de proiectare pentru cele trei obiective principale si cel secundar. Valoarea contractului de proiectare este de 11.324.520,00  lei, fara TVA;

Premiul II = 209.243,70 lei, fara TVA;

Premiul III = 125.210,09 lei, fara TVA;

Mentiune 1 = 41.848,74 lei, fara TVA;

Mentiune 2 = 41.848,74 lei, fara TVA;

Mentiune 3 = 41.848,74 lei, fara TVA.

 

Perioada de pregatire a unui astfel de concurs dureaza cativa ani 

Presedintele OAR, arhitectul Stefan Balici, a explicat de ce pentru implementarea unor astfel de proiecte este necesara o perioada mai lunga de timp, atat pentru pregatirea concursurilor de solutii, cat si pentru implementarea lor, dand exemple din Belgia, Germania sau Franta, dar si din tara noastra. ,,Organizarea unor astfel de concursuri de solutii presupune elaborarea unor studii de fundamentare serioase care nu se pot face toate in acelasi timp, ci in succesiune. E vorba de studiile de teren, identificarea tuturor corpurilor de cladire si a amenajarilor si transpunerea lor pe suportul topografic, pe care urmeaza apoi sa fie elaborat proiectul. Este vorba, tot la categoria studii de teren, de studiul geotehnic, deci foraje si cercetare in privinta naturii terenului de fundare, ca de asta depinde si alegerea solutiilor structurale pentru orice constructie sau conversie a unei cladiri existente. Apoi, expertiza tehnica a cladirilor care exista pe teren si releveu, adica masuratori si transpunere in desen a tuturor cladirilor, pentru ca toate acestea constituie baza obligatorie pentru proiectare. De asemenea, s-a adaugat studiul istoric de fundamentare, care identifica valorile de patrimoniu cultural, adica valori istorice si estetice care exista acolo, specifice patrimoniului industrial. Se adauga studiul peisagistic, pentru ca intre timp, dupa o perioada asa lunga de abandon, intreg acest teritoriu s-a denaturat si are valori peisagistice care au fost identificate, si un studiu privind contaminarea terenului, pentru ca si aici alegerea functiunilor si a solutiilor de proiectare depinde si de contaminarea care exista ca urmare a activitatii industriale. Orice sit industrial e contaminat intr-un grad sau altul, deci e un alt factor care trebuie avut in vedere. Toate aceste studii sunt de durata si, de asemenea, de durata este si procedura administrativa de pregatire a documentatiei pentru concurs: tema de concurs, regulamentul pe care le-a realizat Ordinul Arhitectilor prin consultantii sai de specialitate. Toate adunate conduc intr-adevar la o astfel de perioada, dar, asa cum am precizat si mai devreme in interventia mea, este un lucru obisnuit. Concursurile pe care noi le realizam in tara, cu consilii judetene si primarii, ne arata ca perioada de pregatire poate sa se intinda pe cativa ani in situatiile mai complexe”, a precizat Arh. Stefan Balici, presedinte OAR.

 

 

Aceasta platforma industriala se afla in municipiului Brasov, pe strada 13 Decembrie nr. 96, si face parte din fosta platforma industriala Brasov Nord, constituita in jurul intreprinderilor Tractorul si Rulmentul.

Fosta platforma industriala Rulmentul reprezinta una dintre cele mai importante rezerve imobiliare a orasului. Suprafata platformei industriale initiale este de aproximativ 52ha. Aceasta inseamna: — de 40 de ori mai mare ca Piata Sfatului — de 12 ori mai mare ca parcul Titulescu — aproape cat cetatea veche a Brasovului. Din aceasta suprafata 32.54ha sunt in proprietatea Municipiului Brasov si Statului Roman.

Pe amplasament se pastreaza un patrimoniu imobil semnificativ din punct de vedere al arhitecturii industriale, dar si al potentialului de (re)conversie, construit de-a lungul mai multor decenii (incepand cu anul 1935 si terminand cu inceputul anilor ’90). Pe teritoriul fostei platforme Rulmentul se gasesc cladiri cu o valoare istorica importanta (hangarele pentru avioane construite in 1936).

Suprafata fostei platforme industriale cuprinde 28 de corpuri de cladire, realizate intr-una dintre cele cinci etape de functionare productiva, dintre care cele mai vechi in anii 1935-38, pentru adapostirea Flotilei 1 Bombardament (pavilion administrativ, hangare, atelierele pentru montaj si turnul de control, in vecinatatea aerodromului care ocupa intreaga suprafata pana la fabrica IAR).

Fondul construit si/sau amenajat existent de pe Platforma Rulmentul (cele 28 de corpuri de cladire, instalatiile si amenajarile exterioare) este rezultatul unor transformari succesive de-a lungul a sase decenii, reflectand sase etape de functionare.

 

 

Etapa 1 – 1935-1941 Primele constructii dateaza din anul 1935, odata cu infiintarea bazei aeriene Flotila 1 Bombardament pe terenurile fabricii Industriei Aeronautice Romane (I.A.R., ulterior redenumita Tractorul) si in vecinatatea Aerodromului utilizat in comun cu aceasta. In etape succesive sunt construite mai multe corpuri de cladire: sase constructii cu deschideri mari (Hangarele 1-6 / C10-C15), pavilionul administrativ cu gradina de fatada, turnul de control si mai multe anexe. In aceasta prima etapa, pe amplasament se desfasoara activitati legate exclusiv de aeronautica.

Etapa 2 – 1941-1959 In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial Brasovul este bombardat in repetate randuri. Cele mai mari daune sunt cauzate de bombardamentul din 6 mai 1944 in urma caruia sunt distruse cladirile fabricii I.A.R, cladirile Flotilei 1 Bombardament ramanand neafectate. Ca masura de urgenta, in Hangarul 6 este infiintata si incepe sa functioneze o sectie provizorie de reparatii avioane. Dupa incheierea razboiului, in hangarele existente (si fara a le aduce modificari) isi incepe activitatea Uzina de Reparat Material Volant, cu profil dublu: reparatia si fabricatia de avioane si motoare de avion. In aceasta etapa, pe amplasament este introdusa activitatea de productie, care functioneaza o perioada in paralel cu cea legata de aeronautica.

Etapa 3 – 1959-1970 Intreprinderea Rulmentul Brasov – uzina independenta pentru productia de rulmenti – este infiintata in 1959, pe amplasamentul Uzinei, ca urmare a planului national de crestere a industriei adoptat dupa schimbarea regimului politic. Noua intreprindere isi organizeaza activitatea in cladirile existente fara mari investitii suplimentare, in afara celor legate de adaptarea spatiilor existente la noua activitate. In aceasta perioada, se realizeaza tranzitia definitiva catre activitatea de productie.

Etapa 4 – 1970-1977 Incepand cu anul 1970, programul de productie prevede o sporire masiva a activitatii industriale la Rulmentul, cu necesitatea unor investitii masive in extinderea dotarilor productive. Planul de Sistematizare elaborat in acel an raspunde indeaproape cerintelor tehnico-economice, prevazand ridicarea a 10 noi corpuri de cladire dispuse pe intreg amplasamentul, precum si extinderea unora dintre constructiile existente. De asemenea, este extinsa reteaua de cale ferata la configuratia actuala si sunt realizate fundatii suplimentare pentru acomodarea utilajelor grele in interiorul halelor.

Etapa 5 – 1977-1990 In 1977 este intocmit un plan general de dezvoltare a Platformei care presupune extinderea a trei sectii, demolarea turnului de control al Flotilei 1 de Bombardament si construirea unui centru de studii pe amplasamentul acestuia. Cele mai recente constructii de pe Platforma dateaza de la inceputul anilor 1990, fiind rezultatul unei documentatii aprobate in anul 1988.

Etapa 6 – post-1990 Dupa anul 1989, circumstante nefavorabile de ordin economic conduc la declinul si, in final, la falimentul intreprinderii. Uzinele Rulmentul inceteaza activitatea in anul 2007, odata cu dizolvarea societatii. In anii urmatori proprietatea este dezmembrata, o parte din aceasta ajungand in proprietate privata.