Societatea Academica Romana (SAR), prin Raportul Anual de Analiza si Prognoza - Romania 2017, pune la indoiala felul in care Master Planul General pentru Transporturi (MPGT) planifica si stabileste prioritatile de investitii din infrastructura de transport (rutier, feroviar, naval, aerian si intermodal), proiecte ce necesita un fond investitional total de 42 miliarde euro, pana in anul 2030. Potrivit documentului, a carui forma finala a fost avizata de autoritati, cu mare intarziere, in luna decembrie 2016, include investitii de peste 23,6 miliarde euro pentru sectorul rutier, respectiv 13,9 miliarde euro, pentru cel feroviar.

"Surprinzatoare nu este doar cifra (investitiilor planificate) pentru sectorul rutier - mai mare decat pentru toate celelalte moduri de transport la un loc - cat alocarea proiectelor in timp. Conform MPGT, cele mai mari investitii in sectorul rutier vor dura pana in 2020, urmate de perioada 2021-2025. Daca aceeasi abordare o vedem si in privinta transportului maritim si aerian, pentru cel feroviar majoritatea investitiilor vor incepe dupa 2021, multe chiar din 2025. Exista proiecte feroviare care incep din 2031, desi MPGT are ca scop, in mod normal, perioada de pana in 2030. Deci, sectorul feroviar are, de fapt, o alocare financiara semnificativ mai slaba: cele aproape 14 miliarde euro sunt pana in 2036. Proiectele din domeniile rutier si feroviar, ce ar fi trebuit incepute in 2016, vizeaza zeci de lucrari de constructie de autostrazi si drumuri expres ori modernizari de cai ferate, adica sute de km de infrastructura pe an: autostrazile Sibiu-Pitesti, Craiova-Pitesti ori Sibiu-Brasov; liniile ferate Predeal-Brasov, Brasov-Sighisoara etc. Mai exista cateva zeci de lucrari de o amploare semnificativa in celelalte sectoare care incep sau ar fi trebuit incepute tot in 2016. Multe nu sunt nici macar in stadiu de proiect, in adevaratul sens. Experienta de pana acum arata ca nici statul roman, nici firmele private, straine sau romanesti, nu sunt capabile de asemenea performante in doar 3 ani, deci MPGT este din start nerealist, va distruge caile ferate fara sa puna autostrazi in loc si ar trebui revizuit", sunt de parere analistii SAR.

In luna decembrie 2016 a fost dat publicitatii nou-aprobatul MPGT, document care contine masuri care ar putea agrava si mai mult situatia sectorului feroviar din tara, conform aprecierilor academicienilor. In plus, autostrazile mult-asteptate risca sa fie intarziate si mai mult.

 

Cea mai recenta varianta a MPGT a fost aprobata in decembrie 2016, dupa ce mari factori decizionali din domeniul feroviar european si mondial, precum Comunitatea Europeana a Cailor Ferate (CER), Uniunea Internationala a Cailor Ferate (UIC) si europarlamentarul german (MEP) Michael Cramer, seful Comitetului pentru Transporturi al Parlamentului European, au trimis autoritatilor romane scrisori prin care isi manifestau ingrijorarea fata de prevederile din prima varianta avizata a MPGT (MPGT 1).

In esenta, problemele ridicate sunt:

·         taierea a aproximativ 40% din infrastructura feroviara a tarii;

·         nerespectarea legislatiei europene privind coridoarele de transport transeuropene (TEN-T), axele de transport prioritare in UE, pentru care sunt alocate fonduri de ordinul miliardelor de euro;

·         continuarea "spargerii" companiilor feroviare, mai exact a CFR Infrastructura, prin infiintarea unei alte structuri care sa controleze investitiile in domeniul infrastructurii feroviare;

·         infiintarea unei alte structuri - Autoritatea Nationala Feroviara - in cadrul Ministerului Transporturilor, care sa gestioneze toate aceste schimbari.

"Pentru clarificare, MPGT planifica si prioritizeaza investitii in infrastructura de transport (rutier, feroviar, naval, aerian si intermodal) de aproximativ 42 miliarde euro din fonduri europene si nationale pana in anul 2030. Necesitatea acestei evaluari survine atunci cand reprezentantii unuia dintre cele patru mari sectoare de transport reclama ca acest document nu face decat sa distruga sectorul feroviar. (...) Dupa aprobarea MPGT urmeaza infiintarea Autoritatii de Reforma Feroviara (ARF), prin OUG 62/2016, publicata in Monitorul Oficial la 11 octombrie 2016. La scurt timp apare si proiectul Hotararii de Guvern privind Organizarea si functionarea ARF. Se poate observa ca toate sunt publicate si adoptate intr-un ritm nefiresc de rapid din punct de vedere procedural, eludand principiul transparentei si necesitatea unei dezbateri publice consistente", se mai precizeaza in raportul SAR.

Conform OUG nr. 62/2016 pentru infiintarea ARF, reforma sectorului feroviar se bazeaza pe cateva directii principale, precum restructurarea retelei de transport feroviar si concentrarea pe o retea eficienta. Mai mult, la art. 5 din Lege se vorbeste in detaliu despre reteaua feroviara: "(3) Masurile de reforma feroviara care se refera la scoaterea din functiune a unor sectoare de transport feroviar se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor. (4) Pentru tronsoanele de cale ferata care sunt scoase din functiune nu se mai aloca fonduri din bugetul de stat destinate activitatii de mentenanta, intretinere sau reparatii curente si nici subventii destinate transportului public

feroviar de calatori".

Avand in vedere aceste considerente, analistii SAR noteaza ca nu se pune intai problema gasirii unor solutii pentru imbunatatirea sistemului feroviar, ci se vorbeste direct despre taieri (denumite "eficientizari" sau "restructurari" in text), singurele solutii alternative distrugerii infrastructurii fiind conservarea tronsoanelor de cale ferata pentru maximum 5 ani, dupa care vor fi taiate oricum, sau darea lor in folosinta autoritatilor locale.

"A doua optiune ar fi binevenita, dar nu exista legislatia care sa permita acest lucru. Pe langa slaba capacitate administrativa de la nivel local, bugetele locale sunt, in mare masura, alimentate tot de la bugetul de stat, iar tendinta generala este aceea de a reduce cheltuielile din fondurile de stat/ publice. Deci, este vorba intr-adevar de taieri ale infrastructurii feroviare, fara a se incerca cu adevarat reabilitarea lor", mai precizeaza analistii SAR.

Acestia concluzioneaza ca MPGT ar trebui sa fie refacut pentru a avea un plan coerent. Totusi, privind realist, acest lucru ar dura foarte mult, deci probabil ca solutia de avarie este revenirea la forma avuta in primavara lui 2016, iar alte greseli sa fie indreptate. Sectorul rutier va ramane favorizat, dar le va permite si altora, in speta sectorului feroviar, sa se dezvolte.