Conform previziunilor economice, principalul motor al economiei, consumul privat, este in mod clar slabit, in principal din cauza inflatiei care continua sa fie la un nivel ridicat. La acest fapt au contribuit cresterea preturilor la energie si efectele tot mai reduse ale politicilor publice care vizau cresterea veniturilor populatiei. In aceasta perioada, investitiile vor ramane la un nivel redus in Romania, daca nu se imbunatateste absorbtia fondurilor europene.

Deficitul bugetar al Romaniei va continua sa creasca si va trece de valoarea de 3% din PIB, in special din cauza majorarilor semnificative ale salariilor si pensiilor din sistemul public. Astfel, deficitul bugetar va ajunge la cele mai ridicate valori din UE in perioada 2018-2020, crescand de la 3,3% in 2018, la 3,4% anul viitor, respectiv 4,7% in 2020.

In timp ce somajul este asteptat sa ramana in continuare la un nivel redus, piata muncii va continua sa fie una tensionata. Inflatia a atins punctul culminant in primavara anului 2018, dar se va tempera in anii urmatori. Totodata, datoria publica va urca, de la 35,1% anul acesta, la 38,2% in 2020. Sunt cateva dintre previziunile economice de toamna ale Comisiei Europene.

In aceeasi perioada la nivelul Uniunii Europene, se preconizeaza o crestere economica de 2,2% in 2018, 2,0% in 2019 si 1,9% in 2020. Deficitul public va creste de la 0,6% din PIB in 2018 la 0,8% in 2019, urmand apoi sa scada la 0,6% in 2020. Conditiile de pe piata fortei de munca au continuat sa se imbunatateasca in prima jumatate a anului 2018, cresterea ocuparii fortei de munca ramanand constanta, chiar si in conditiile diminuarii cresterii economice.

Situatia internationala exceptional de favorabila din 2017 a contribuit la sustinerea unei activitatii economice puternice si a investitiilor. In absenta unor socuri majore, Europa ar trebui sa poata sustine o crestere economica peste potential, crearea intensa de locuri de munca si scaderea somajului. Acest scenariu de referinta este insa supus unui numar de riscuri negative.