La inceputul lunii ianuarie a.c., Comisia Europeana (CE) a publicat raportul special „Combaterea fraudei legate de cheltuielile UE: este necesar sa se actioneze”, document aflat sub egida Curtii de Conturi Europene si prezentat in temeiul articolului 287, alineatul (4), al doilea paragraf TFUE.

Potrivit acestui raport, disponibil si in limba romana, UE trebuie sa isi intensifice lupta impotriva fraudei, iar Comisia Europeana trebuie sa asigure leadership-ul si sa reconsidere rolul si responsabilitatile Oficiului de Lupta Antifrauda (OLAF) din cadrul sau, deoarece sistemul actual de investigare a fraudelor prezinta deficiente inerente. „In prezent, CE nu dispune de informatii cuprinzatoare cu privire la amploarea, la natura si la cauzele fraudei. In opinia Curtii Europene de Conturi, acest lucru impiedica prevenirea in mod eficace a fraudei impotriva bugetului UE”, se arata intr-un comunicat al Curtii de Conturi Europene, prilejuit de lansarea raportului.

Conform comunicatului, frauda este un fenomen ascuns si complex, iar protectia intereselor financiare ale UE impotriva fraudei necesita eforturi ample si sistematice. Aceasta este o responsabilitate esentiala a Comisiei Europene. Curtea de Conturi Europeana a evaluat daca membrii Comisiei Europene gestioneaza in mod adecvat riscul de activitati frauduloase care sunt in detrimentul bugetului UE. In special, aceasta a analizat informatiile disponibile privind amploarea, natura si cauzele fraudei legate de cheltuielile UE. De asemenea, a examinat in ce masura cadrul strategic de gestionare a riscurilor al Comisiei Europene este eficace si in ce masura investigatiile administrative ale OLAF conduc la urmarire penala si la recuperare.

Potrivit constatarilor Curtii de Conturi Europene, Comisia Europeana nu dispune de date cuprinzatoare si comparabile cu privire la nivelurile fraudei detectate in legatura cu cheltuielile UE. Mai mult decat atat, pana in prezent, aceasta nu a efectuat nicio evaluare a fraudei nedetectate si nicio analiza detaliata a motivelor care ii determina pe operatorii economici sa se angajeze in activitati frauduloase. In opinia Curtii de Conturi Europene, aceasta lipsa de informatii reduce valoarea practica si eficienta planurilor Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare ale UE impotriva fraudei.

„Perceptia a sapte din zece cetateni ai UE este ca fraudele impotriva bugetului UE sunt destul de frecvente, desi in realitate situatia ar putea fi diferita. Din pacate, activitatile antifrauda desfasurate pana in prezent sunt in continuare insuficiente. Este momentul pentru actiuni concrete: Comisia Europeana ar trebui sa instituie un sistem eficace pentru a preveni si a detecta fraudele si pentru a-i descuraja pe autorii acestora. O reforma a OLAF va fi testul decisiv pentru angajamentul Comisiei Europene de a combate frauda”, a declarat Juhan Parts, membru al Curtii de Conturi Europene si responsabil de raport.

Protejarea intereselor financiare ale UE impotriva fraudei este o responsabilitate esentiala a Comisiei Europene. Directiile generale ale Comisiei, agentiile executive si Oficiul de Lupta Antifrauda (OLAF) colaboreaza cu un numar mare de alte organizatii, inclusiv autoritati din statele membre si viitorul Parchet European (EPPO), dupa cum se arata in preambulul raportului.

In cadrul acestui audit, Curtea de Conturi Europeana a evaluat daca la nivelul Comisiei Europene se gestioneaza in mod adecvat riscul de activitati frauduloase care sunt in detrimentul bugetului UE. Curtea de Conturi Europeana a constatat ca membrii Comisiei Europene nu dispun de date cuprinzatoare si comparabile cu privire la nivelul fraudei detectate in legatura cu cheltuielile UE. Mai mult decat atat, pana in prezent, Comisia Europeana nu a efectuat nicio evaluare a fraudei nedetectate si nicio analiza detaliata a motivelor care ii determina pe operatorii economici sa se angajeze in activitati frauduloase. Acest lucru reduce valoarea practica si eficienta planurilor strategice ale Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare ale UE impotriva fraudei.

Sistemul actual, in care investigatia administrativa a OLAF cu privire la o suspiciune de frauda este urmata de o ancheta penala la nivel national, necesita mult timp intr-un numar considerabil de cazuri si reduce astfel sansele inceperii urmaririi penale. In plus, adeseori, rapoartele finale ale OLAF nu furnizeaza informatii suficiente pentru a se initia recuperarea fondurilor UE platite in mod necuvenit. Mai putin de jumatate dintre investigatiile OLAF au condus la urmarirea penala a persoanelor suspectate de comiterea unor fraude si au dus la recuperarea a mai putin de o treime din fondurile UE platite in mod necuvenit.

Mai precis, in medie, 17 cazuri pe an in care OLAF a adresat recomandari – ceea ce inseamna mai putin de jumatate din toate cazurile din aceasta categorie – au dus la urmarirea penala a suspectilor care ar fi fost implicati in comiterea unor fraude. In plus, Curtea de Conturi Europeana subliniaza ca, in unele cazuri, rapoartele finale ale OLAF nu furnizeaza informatii suficiente pentru a se initia recuperarea fondurilor UE platite in mod necuvenit. Intre 2012 si 2016, doar aproximativ 15% din suma totala recomandata a fost efectiv recuperata.

In contextul actual, Curtea de Conturi Europeana considera ca instituirea Parchetului European (EPPO) este un pas in directia corecta, dar avertizeaza ca regulamentul actual al EPPO prezinta mai multe riscuri. Una dintre principalele probleme se refera chiar la activitatile de detectare si investigare, care vor depinde in mare masura de autoritatile nationale. Cu toate acestea, regulamentul nu instituie niciun mecanism care sa permita EPPO sa solicite statelor membre sa aloce resursele necesare pentru investigarea proactiva a fraudei legate de cheltuielile UE.

Pentru a obtine rezultate mai bune in combaterea fraudei impotriva intereselor financiare ale UE, Curtea de Conturi Europeana recomanda Comisiei Europene:

• sa instituie un sistem solid de raportare si de masurare a fraudei, care sa furnizeze informatii privind amploarea, natura si cauzele profunde ale acesteia;

• sa inscrie in mod clar gestionarea riscurilor de frauda si prevenirea fraudei in portofoliul unuia dintre comisari si sa adopte o strategie antifrauda reinnoita, bazata pe o analiza aprofundata a riscurilor;

• sa isi intensifice activitatile in materie de prevenire a fraudei si sa isi consolideze instrumentele aferente;

• sa reconsidere rolul si responsabilitatile OLAF in lumina instituirii Parchetului European;

sa propuna pentru OLAF un rol strategic si de supraveghere in actiunile antifrauda ale UE.

De asemenea, Curtea de Conturi Europeana reaminteste ca atat Comisia Europeana, cat si statele membre au o responsabilitate comuna de a proteja interesele financiare ale UE impotriva fraudei si a coruptiei. Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) este in prezent principalul organism antifrauda al UE. Acesta contribuie la elaborarea si la punerea in aplicare a politicii antifrauda a Comisiei Europene si efectueaza investigatii administrative avand ca obiect frauda impotriva bugetului UE. Pana la sfarsitul anului 2020, va incepe, insa, sa functioneze un Parchet European (EPPO), cu competente de urmarire penala a infractiunilor savarsite impotriva intereselor financiare ale UE in 22 de state membre.

Statele membre pierd cel putin 50 de miliarde EUR in venituri din TVA in fiecare an din cauza fraudei transnationale. De asemenea, acestea au raportat ca aproximativ 638 de milioane de euro din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv in 2015. Pana acum, numai autoritatile nationale puteau sa investigheze astfel de infractiuni. Cu toate acestea, jurisdictia lor se opreste la frontierele nationale, lasand procurorii nationali cu instrumente limitate de combatere a criminalitatii financiare la scara larga la nivel transfrontalier. In mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) sau Unitatea Europeana de Cooperare Judiciara (Eurojust), nu sunt in masura sa initieze investigatii sau urmariri penale in statele membre. Parchetul European EPPO va contribui la depasirea acestor neajunsuri si la reprimarea infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Printre cele 16 tari membre care au lansat in anul 2017 cooperarea consolidata pentru instituirea parchetului european (EPPO) se afla si Romania, iar in acelasi an numarul tarilor membre care au adoptat regulamentul de instituire a Parchetului European (EPPO) a fost de 20, acestea urmand sa participe direct la forma de cooperare consolidata in ceea ce priveste EPPO. Pentru a descarca raportul integral elaborat de Curtea de Conturi Europeana, click aici!