Blocul National Sindical solicita Guvernului Romaniei sa retraga de pe ordinea de zi a sedintei de guvern de azi, proiectul de Ordonanta de Urgenta privind digitalizarea raporturilor de munca si pentru modificarea si completarea unor acte normative, prin care aduce modificari de substanta Codului muncii dar si legislatiei conexe in domeniul muncii.

Totodata facem apel catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociala sa reia consultarile cu partenerii sociali pe textul acestui proiect astfel incat sa se evite precarizarea relatiilor de munca, in special in aceasta perioada.

Enumeram mai jos motivele pentru care inaintam aceasta solicitare.

Acest proiect de ordonanta propune modificarea unui set de acte normative in domeniul relatiilor de munca (Codul muncii, Legea nr.81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca si Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319 din 14 iulie 2006). In ciuda titlului care face trimitere explicita la digitalizarea raporturilor de munca textul proiectului de ordonanta afecteaza o serie de aspecte ale raporturilor de munca precum telemunca si accidentul de traseu.

Desi BNS a atras atentia asupra unor probleme serioase ridicate de textul proiectului de ordonanta, in perioada de consultare cu partenerii sociali, constatam ca observatiile BNS asupra textului nu au fost luate in considerare nefiind regasite in textul final.

Atragem inca o data atentia ca modul in care este elaborat si propus spre adoptare acest proiect de ordonanta, pe de o parte include riscuri suplimentare care fragilizeaza salariatul in raportul de munca, limiteaza capacitatea de control a Inspectiei muncii favorizand munca la gri sau efectuarea de ore suplimentare neraportate si nu in ultimul rand incalca in mod direct decizii ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Sumarizand:

BNS a propus includerea in chiar textul Ordonantei in mod explicit a faptului ca toate costurile legate de semnatura electronica sa fie suportate de angajator si nu de angajat. Textul ordonantei a preluat aceasta solicitare dar a reglementat-o doar cu titlu de recomandare pentru angajatori, fiind o simpla posibilitate si nu o obligatie.

BNS a solicitat ca semnatura electronica sa poata fi utilizata exclusiv in cazul documentelor de comunicare intre angajator si institutiile statului sau in cazul actelor bilaterale incheiate intre angajat si angajator (contractul de munca, actul aditional, etc), cu excluderea posibilitatii de a utiliza semnatura electronica in cazul actelor unilaterale ce tin de relatia de munca (ex: suspendarea unilaterala a contractului de munca de catre angajator, sanctionarea salariatului, incetarea unilaterala a contractului de munca, modificarea unilaterala a contractului, etc). Guvernul a facut in textul proiectului de ordonanta doar o norma de trimitere catre un HG ce va fi publicat in urmatoarele 45 de zile in care se vor detalia actele in care poate fi folosita semnatura electronica. BNS isi mentine aceeasi recomandare in ce priveste textul viitorului HG.

Consideram ca prin eliminarea dispozitiilor explicite cu privire la locul sau locurile de munca in care telesalariatii isi pot desfasura activitatea se fragilizeaza capacitatea de control a Inspectiei Muncii in ce priveste incalcarea sau abuzurile angajatorilor in respectarea activitatii in telemunca. Atragem atentia cu precadere asupra riscului de a se dezvolta fenomenul de munca la gri si cu precadere de a se efectua ore suplimentare in regim de telemunca ne-raportate si neplatite, eventual si peste limitele impuse de legislatia muncii. Avem informatii care arata ca acest fenomen deja exista si tinde sa ia amploare. O astfel de modificare legislativa ar trebui cel putin dublata de o reglementare care sa intareasca rolul Inspectiei Muncii si sa asigure adaptarea institutiei la acest tip nou de relatie de munca. Ori, ceea ce constatam, este ca pasii se fac in sensul slabirii rolului Inspectiei Muncii si nu catre intarirea fortei de reactie si control a acestei institutii.

De asemenea proiectul de ordonanta introduce obligatii si sintagme cu caracter mult prea general cum ar fi obligatia salariatului de a respecta secretul profesional si de a asigura confidentialitatea informatiilor si documentelor utilizate in timpul muncii la domiciliu. Am atras atentia ca o reglementare de aceasta maniera este mult prea larga si evaziva. O astfel de obligatie poate impune costuri privind sistemele de siguranta care trebuie sa fie suportate de angajator si nu de angajat. De asemenea, am solicitat si nu s-a avut in vedere ca aceste categorii de informatii sa fie identificate in mod explicit si in scris ca avand acest caracter de secret profesional sau caracter confidential de catre angajator.

Textul proiectului de ordonanta elimina din Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319 / 2006 accidentul de traseu. O astfel de prevedere contravine hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene care s-a pronuntat explicit in sensul in care accidentul de traseu este un accident de munca.

Modificarea textului de lege inseamna ca accidentul de traseu[1] nu va mai fi considerat accident de munca, insemnand implicit ca inlatura orice responsabilitate a angajatorului in legatura cu deplasarea salariatului in afara locului de munca. Mai mult inlatura orice raspundere a angajatorului in cazul telemuncii, prin corelatie cu modificarea prin care se elimina din continutul contractului de telemunca referirea la locul muncii.

Cerem Guvernului sa amane aprobarea acestui proiect de ordonanta, sa reia procesul de consultare in vederea solutionarii aspectelor mai sus semnalate.