Intr-o economie tot mai digitalizata, focusata pe tehnologie si inteligenta artificiala, scoala romaneasca trebuie sa-si schimbe radical modul in care invata copiii, sa treaca de la memorarea informatiilor si testele standardizate la dezvoltarea competentelor precum rezolvarea problemelor, creativitatea, gandirea critica, agilitatea cognitiva si empatia, arata o analiza Frames.

Expansiunea rapida a tehnologiei si in special a tehnologiei artificiale – inteligenta artificiala, modifica piata muncii, fapt care duce atat la noi oportunitati, cat si la noi provocari. Unele joburi devin irelevante (vezi cazul casierilor de supermarket), altele cresc in interes (operatori CNC, specialisti in marketing digital, Big Data etc.)

Industry 4.0, cea de-a patra revolutie industriala, reprezinta o provocare pentru noi toti, dar mai ales pentru copii, pentru viitor.

Potrivit unei analize Frames, digitalizarea si AI permit automatizarea anumitor competente tehnice si determina angajatorii sa plaseze mai mult accent pe competentele centrate pe om, cum ar fi rezolvarea problemelor, creativitatea, gandirea critica, agilitatea cognitiva si empatia.

In aceste conditii, modul in care copiii se pregatesc pentru aceasta noua realitate devine crucial in perspectiva evolutiei profesionale si nu numai. Tine, in esenta de viitorul copiilor nostri.

,,Scoala joaca un rol crucial in acest proces. Trecerea de la memorarea informatiilor si testele standardizate la dezvoltarea competentelor precum gandirea critica, agilitatea cognitiva si rezolvarea problemelor, capacitatea de a stapani aceste competente devine cruciala pentru a prospera pe piata muncii’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit unui studiu realizat de World Economic Forum, in zilele noastre, competentele ”umane” au devenit mai valoroase decat competentele profesionale pentru un singur motiv: schimbarea tehnologica se produce extrem de repede.

”Creativitatea, originalitatea si initiativa, gandirea critica, persuasiunea si negocierea se vor pastra sau isi vor mari valoarea lor, la fel si atentia la detalii, rezistenta, flexibilitatea si rezolvarea complexa a problemelor.”, afirma expertii WEF.

In aceste conditii, spun expertii educationali, Romania are nevoie urgenta de un program national de pregatire a tinerilor pentru joburile viitorului, cu materii si un mod de predare adaptate vremurilor in care traim. Modul in care ne invatam copiii va deveni vital pentru joburile viitorului.

Invatamantul romanesc, cu unele exceptii, intarzie sa ofere solutiile asteptate.

,,Parintii joaca un rol important in aceasta situatie. In conditiile in care prea putini dintre ei isi evalueaza corect copiii, multi dintre elevi ajung sa fie inscrisi in scoli care nu au nicio legatura cu potentialul lor.

Oare cati dintre parinti stiu, cu adevarat, care sunt aptitudinile copiilor lor si sunt focusati sa le exploateze, fie ca vorbim de zona artistica, de cea tehnica sau sportiva. Asa ajungem, din pacate, ca scoala sa ii trateze pe toti la fel si sa ratam o focusare a acestor copii pe inclinatiile lor naturale, pe modul de educatie pe care sa-l urmeze cu placere’’, afirma expertii Frames.

In aceste conditii, sansele ca actuala generatie scolara sa isi atinga potentialul, sa reprezinte o solutie solida si de viitor pentru economie, pentru tara, in general, se reduc pe masura ce sistemul educational public intarzie sa vina cu solutii.

Vestea buna este ca in mediul privat, lucrurile se misca. Exista institutii care au infiintat grupuri de experti cu scopul de a oferi parintilor posibilitatea de a-si evalua corect copiii, potentialul lor.

,, Sunt multe cazuri de copii cu un spirit analitic excelent, care erau indrumati gresit catre zona umanista cand ei se simteau cel mai bine si erau atrasi de informatica, de zona digitala. La fel copii fortati de parinti sa urmeze materiile realiste, cand de fapt aptitudinile lor erau catre zona creativa’’, afirma Adrian Negrescu.

Sunt licee, mai ales private, care au schimbat si modul in care se preda materia, adaptand procesul educational la noile tehnologii, cu focus pe dezvoltarea unor competente precum rezolvarea problemelor, creativitatea, gandirea critica, agilitatea cognitiva si empatia.

,,Scopul este de a motiva si de a-i implica pe elevi, oferindu-le proiecte care sa le creasca sansele de a se dezvolta, de a se pregati pentru viitor. Acest lucru este absolut necesar, deoarece exista un decalaj mare in ceea ce priveste cunostintele, asteptarile si competentele intre tineri si angajatorii’’, a declarat Negrescu.

Potrivit unui studiu Frames, pentru a-si mentine potentialul de crestere economica in urmatorii 10 ani, Romania ar avea nevoie de aproape 1 milion de angajati specializati – dintre care, de exemplu, mai mult de 100.000 in industria automotive si peste 250.000 in sectorul constructiilor.

De unde vor veni acesti oameni calificati? In mod normal de pe bancile scolii.

Pentru elevii din Romania, informatiile despre cariere si despre ceea ce implica cu adevarat acestea sunt, in general, putine si incomplete. Aspiratiile lor sunt, de cele mai multe ori, limitate de propriile contacte, informatii si oportunitati locale.

De cele mai multe ori, profesorii au putina experienta profesionala in afara invatamantului; iar cunostintele membrilor familiei pot fi limitate, modelate intr-o epoca foarte diferita.

,, Este important ca tinerii sa aiba o destinatie sigura, dar sa fie agnostici in ceea ce priveste calea de urmat. Iar alegerea unei cai optime tine, pana la urma, de competente, alaturi de experientele si rezultatele scolare. Scopul, pana la urma, este sa-I ajutam pe elevi sa gaseasca un loc, un domeniu, in care sa se poata dezvolta. Scoala romaneasca trebuie sa fie locul in care talentul, aptitudinile si inovatia sa se afle in prim-plan „, afirma expertii.

Datele Eurostat arata ca, in prezent, Romania este codasa europeana in ceea ce priveste participarea adultilor la educatie profesionala.

Doar 2% dintre romani au participat, in ultimii ani, la cursuri de reorientare profesionala, cu scopul de a-si gasi un loc de munca mai bun, cu un salariu pe masura.

Potrivit expertilor, aceasta situatie are legatura cu educatia primita acasa si mai ales din scoala.

Un barometru recent arata ca numai 2% dintre elevi sunt puternic motivati de ce se intampla la scoala. Si asta pentru ca scoala romaneasca, in cele mai multe cazuri, intarzie sa ofere un mod de invatare adaptat lumii in care traim.

,,Dincolo de putinele exceptii, mai ales din sectorul privat de educatie, in scoala romaneasca se face, din pacate, aceeasi carte ca acum 30 de ani. Manuale incarcate, scheme didactice inghetate in timp si profesori neadaptati realitatii. Nu e de mirare ca am ajuns lideri europeni la analfabetism functional, la abandon scolar si la demotivarea copiilor. Cum sa te gandesti ca aceasta generatie va fi capabila sa ne ia locul, sa lucreze in fabricile digitale?’’, se intreaba Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit expertilor Frames, scoala romaneasca are nevoie de o abordare in ton cu schimbarile din economie, mutarea atentiei de la disciplinele singulare la studiul integrat al unor fenomene fiind absolut esentiala pentru pozitionarea copiilor pe o traiectorie predictibila si promitatoare in viata.

,,Descoperirea si dezvoltarea competentelor cheie ale copiilor trebuie sa se afle in prim-plan.

Sa reusesti, printr-o evaluare periodica, sa descoperi aptitudinile copilului si sa-l indrepti spre domeniul in care se va adapta cel mai bine trebuie sa devina regula de aur in sistemul educational.

Gandirea critica, competentele IT, dezvoltarea literatiei si a spiritului inovativ, antreprenorial cred ca trebuie sa se afle in prim-plan, asa cum noi am implementat deja in curricula noastra’’, afirma expertii.

Chiar daca Educatia si-a dublat bugetul in ultimii 10 ani, finantarea pe elev crescand cu mai mult de 120%, Romania continua se afle pe primul loc in randul tarilor mari producatoare de analfabetism functional la nivelul invatamantului secundar.

De ce? Pentru ca nu avem, din pacate, un sistem educational care sa stimuleze elevii sa invete pentru viitorul lor. La noi scopul este obtinerea notelor, a diplomelor, nu a competentelor care vor conta pe piata muncii din viitor, spun specialistii.

,, Procesul de educatie trebuie sa isi schimbe caracterul, de la informativ la formativ. Numai asa vom transforma anii de scoala in ani de invatare. Atractivitatea metodelor folosite de catre scoli in organizarea programelor educationale (materii integrate, proiecte multiculturale digitalizate etc.), focusul pe descoperirea si exploatarea aptitudinilor elevilor, inclusiv prin programe de mentorat sau internship, programele de monitorizare a perfomantei individuale scolare vor fi decisive in dezvoltarea unei generatii capabile sa construiasca o societate performanta si o economie in crestere’’, arata analiza Frames.

Potrivit expertilor de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale , elevii de astazi se vor lovi de o realitate compet diferita in urmatorii ani, atunci cand vor ajunge sa isi aleaga o meserie.

Potrivit expertilor, printre joburile cu mare cautare in viitor se afla cele de analisti de date si dezvoltatori software, operatori de masini si roboti, angajati specializati in suport in domeniile tehnologice, specialisti in marketing digital, Big Data, experti in digital transformations, profesionisti in digital sales si marketing online, inovation creators.

La mare cautare se vor afla si angajatii care lucreaza in domenii specifice, precum sanatatea, prestarile de servicii catre populatie, vanzari online/offline si marketingul digital.

Dincolo de meseriile oarecum tehnice, economia romaneasca va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai multi oameni capabili sa practice meserii creative, de la cele care vizeaza dezvoltarea de noi servicii dedicate populatiei (turism, alimentatie publica etc.) la joburi din domeniul cultural, activitati recreative si sport.

,,Evolutia Romaniei in viitor, chiar bunastarea noastra a tuturor depinde de modul in care ne vom pregati copiii, de cum le vom exploata potentialul, de cum vom ajuta sistemul de educatie, prin facilitati fiscale (scutiri de taxe pentru investitii educationale, sponsorizari, proiecte educationale si de business etc.). Avem nevoie de o schimbare fundamentala de paradigma, in care rolul scolii sa fie acela de a urma valorizarea potentialului copilului, nu de a-l standardiza si cuantifica in niste limite arbitrare’’, spun expertii.

Realitatea arata insa ca scoala romaneasca continua sa produca sute de mii de absolventi fara nicio competenta de viitor, dovada ca 81% dintre firme reusesc cu greu sa gaseasca angajati.

,,Statistica releva ca peste 60% dintre tinerii care finalizeaza studiile in cadrul sistemului formal de educatie ies de pe bancile scolii fara competente sau cu realizari foarte slabe la capitolul stiinte, matematica si chiar si la scris si citit.

In aceste conditii, accesul acestora la o formare profesionala in ocupatii valorizate pe piata muncii devine o misiune aproape imposibila’’, afirma expertii.

Studiul realizat de compania de consultanta Frames arata ca, in prezent, peste 1,8 milioane de persoane adulte se afla in afara sistemului ISCED de clasificare si, practic, nu pot accede la cursuri de formare profesionala de nivel 1.

Asa se ajunge ca multi dintre ei sa fie nevoiti sa lucreze in joburi prost platite, fara calificare, sau in ocupatii care si-au pierdut relevanta sau care se afla pe cale de disparitie, cum este cazul casierilor din hipermarketuri.

In plus, cursurile de pregatire profesionala sunt putine si vizeaza, in general, meserii care nu sunt de viitor.

Datele de la Institutul de Statistica arata ca Romania se indreapta spre o criza de personal majora, in orizontul urmatorilor 10 ani. Asta mai cu seama ca 1,7 milioane de romani vor iesi la pensie (decreteii), iar fenomenul de imbatranire a populatiei tinde sa se accentueze.

Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Muncii, parte din „Strategia nationala pentru locuri de munca verzi“, populatia Romaniei, care in anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va numara in anul 2030 doar 18.023.954 de oameni.

In acelasi interval de timp, populatia denumita „in varsta de munca 15 - 64 de ani“ va scadea de la 67,5% in anul 2015 la 63,2% in 2030.

Evolutia negativa estimata pana in 2030 continua tendinta inregistrata in ultimii zece ani.

Astfel, „in perioada 2006 – 2016 populatia Romaniei s-a diminuat cu aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar tendinta accentuata de scadere a populatiei a fost inregistrata in special in randul populatiei in varsta de munca, 15-64 de ani, unde scaderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.

Studiul Frames care sta la baza analizei a fost realizat pe baza datelor statistice de la Ministerul Educatiei, cel al Muncii, Eurostat, INS, CEDFP, World Economic Forum, ANOFM si alte surse publice.