Cererea de forta de munca in industria constructiilor din Romania cunoaste o crestere fara precedent, intr-un context marcat de un deficit accentuat de personal si de o nevoie constanta pe santierele de infrastructura si dezvoltare imobiliara. Patronatul Importatorilor de Forta de Munca (PIFM) atrage atentia asupra faptului ca piata locala a muncii nu poate satisface acest necesar, iar solutia ramane atragerea de lucratori straini. Romulus Badea, presedintele Patronatului Importatorilor de Forta de Munca (PIFM), a semnalat ca in Romania exista aproximativ 500.000 de persoane apte de munca, dar care nu sunt implicate in campul muncii. Acest gol forteaza angajatorii sa caute solutii alternative, una dintre cele mai viabile fiind recrutarea de forta de munca din afara Uniunii Europene.

"As vrea sa va reamintesc de ce discutam despre recrutarea de muncitori straini. Sunt cateva statistici care explica multe. De exemplu, conform statisticii UE, diaspora romaneasca este cea mai mare in cadrul UE. Deci, romanii reprezinta cel mai mare numar de cetateni europeni care traiesc in celelalte state membre, in afara granitelor. Undeva la 3,1 milioane de oameni. Vreau sa atrag atentia ca acestia sunt cei care sunt inregistrati, care apar in statisticile oficiale. In 2022, un fost conducator al Departamentului Romanilor de Pretutindeni dadea exemplul Frantei, unde sunt inregistrati 150.000 de oameni, cu aproximatie, insa estimarile erau ca de fapt sunt vreo 500.000. Si, repet, numarul acesta este doar in lumea europeana. Daca adaugam alte tari preferate de romani, cum ar fi Marea Britanie sau Statele Unite, este clar ca numarul este mult mai mare. Estimarile duc spre 5,6 milioane de romani plecati din interiorul granitelor", a declarat Romulus Badea, la conferinta nationala "Muncitorii straini in Romania: realitati si bune practici", ce a avut loc pe 16 iulie 2025, in Bucuresti.

Presedintele PIFM a subliniat ca procesul de aducere de muncitori straini este foarte complex, fiind multe parti implicate si provocari, atat din punct de vedere al procedurii de migrare, cat si practic.

 

 

Conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrari (IGI), la finalul anului 2024 erau inregistrati peste 140.640 de angajati proveniti din afara Uniunii Europene care lucreaza legal in Romania. Cei mai multi dintre acestia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia si India, iar domeniile in care activeaza cu preponderenta sunt productia (29.141 angajati), constructiile (28.538), comertul (20.008), HoReCa (18.844) si serviciile administrative si de suport (12.189). Potrivit PIFM, aceasta cifra reflecta doar o parte din nevoia reala a pietei, care este mult mai mare si ramane departe de a fi acoperita. Cu toate acestea, in 2025, pentru al doilea an consecutiv, contingentul aprobat pentru integrarea de muncitori straini a fost mentinut la 1000.000 de permise de munca. Mai mult de 60% dintre acestea vizeaza posturi in agricultura, constructii, curatenie sau manipularea marfii, domenii in care angajatorii romani intampina dificultati majore in recrutarea locala.

 

"Am aici o situatie statistica pentru principalele 10 state care furnizeaza forta de munca pe teritoriul Romaniei. Am avea pe primul loc Nepal, cu 18.772 de persoane, Sri Lanka, la o diferenta mare, 6.295, apoi India - 3.445, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia, Filipine. Vorbim de cei pentru care au fost solicitate anul acesta avize de angajare", a declarat Daniel Titirigi, directorul Directiei Migratie din cadrul IGI, la conferinta Muncitorii straini in Romania: realitati si bune practici.

 

Inspectoratul General de Imigrari a eliberat, in primele 6 luni din 2025, peste 42.500 de avize de angajare pentru cetateni straini, la care se adauga cele pentru schimbarea angajatorului si cele pentru schimbarea de functie.

"In ceea ce priveste partea de avize de angajare, fac precizarea ca doar pe anul 2025, ca si avize de angajare eliberate de Inspectoratul General de Imigrari, pana in prezent avem 42.511 avize. Pentru schimbarea angajatorului avem 6.474 de avize eliberate, iar pentru schimbarea de functie avem 683 avize eliberate, ceea ce inseamna un total de 49.668 avize eliberate per total", a precizat Daniel Titirigi.

 

 

In cadrul evenimentului PIFM, Mircea Mocanu, seful Misiunii la biroul din Romania al Organizatiei Internationale pentru Migratiune (OIM) si vicepresedinte PIFM, a subliniat ca un muncitor strain bine integrat este cu pana la 30%-60% mai productiv decat unul aflat in tranzitie sau in situatie de incertitudine administrativa. Acest aspect este esential pentru mentinerea randamentului pe santierele de constructii.

"O persoana integrata este intre 30 si 60% mai profitabila pentru un angajator si pentru comunitate. In primul an, unui cetatean strain, neintegrat si fara a i se facilita accesul la servicii publice, fie ca vorbim de sanatate, de educatie, de ocupare, ii ia undeva la 9 luni sa se integreze, sa inteleaga unde se afla. Printr-un program de integrare pe care il puteti desfasura la nivelul companiei sau la nivelul centrului de integrare, aceasta perioada poate fi scurtata la 3-4 luni, cu avantaje directe asupra angajatorului si asupra angajatului", a declarat Mircea Mocanu.

Reprezentantul OIM a subliniat ca un program de integrare costa pana la 5.000 de euro pe an, o parte din aceasta suma putand fi acoperita din fonduri europene, iar restul de autoritatile locale si centrale care furnizeaza astfel de servicii.

In cadrul unor interventii recente, PIFM a solicitat autoritatilor simplificarea procedurilor de imigrare economica si integrare pentru muncitorii straini. Patronatul sustine ca plafonul actual de avize de munca nu acopera cererea reala si cere o abordare mai flexibila, corelata cu realitatile pietei.

 

 

 

Patronatul Importatorilor de Forta de Munca (PIFM) a organizat, pe 16 iulie 2025, la Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conferinta nationala "Muncitorii straini in Romania: realitati si bune practici", eveniment care a reunit, in premiera, institutiile relevante implicate in gestionarea si integrarea fortei de munca extracomunitare. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Inspectoratului General pentru Imigrari (IGI) si Organizatiei Internationale a Muncii (OIM). Agenda conferintei a inclus doua paneluri, in cadrul carora au luat cuvantul: