Knauf Insulation: 500 de milioane mp de cladiri din Romania asteapta sa fie renovate |
Producatori & Furnizori Publicat de AG&F 15 Apr 2024 09:31 |
Industria vatei minerale pune la dispozitie pe piata materiale cu performanta energetica prin care putem atinge obiectivele nZEB (nearly Zero-Energy Building) si ZEB (Zero Energy Building) in etape, pana in 2028, si ulterior, pana in 2050.
Toate cladirile nou construite vor trebui sa aiba ZERO emisii de carbon, in cazul cladirilor publice, incepand din 2028, toate celelalte incepand cu anul 2030. Toate stimulentele financiare pentru echipamente ce utilizeaza combustibili fosili, vor fi eliminate treptat, incepand chiar cu anul 2025.
Iar pentru a realiza acest lucru, exista mai multe propuneri, cum ar fi imbunatatirea corespunzatoare a energiei primare, care va fi utilizata in vederea atingerii acestor obiective. In acest context, Romania are nevoie de programe de renovare si in cazul locuintelor unifamiliale, care reprezinta peste 60% din totalul de cladiri rezidentiale care au nevoie de renovare. Este importanta, de asemenea, si redefinirea adecvata a termenului de „renovare profunda”, care sa includa, in mod ideal, atingerea unui nivel ZEB sau economii de energie de cel putin 60%.
Renovarile trebuie sa aiba in prim plan eficientizarea energetica urmata de surse regenerabile, combinatia acestora fiind primordiala pentru a oferi un val de renovare eficient. Nu exista timp de pierdut. Ca industrie, suntem pregatiti, deschisi sa colaboram cu liderii Guvernului, ministerelor si cu cetatenii pentrua crea cadrul optim pentru cladiri eficiente din punct de vedere energetic.
Interviu cu Ioana-Oana Badescu, Director of Public Affairs, Knauf Insulation.
- Cum se pot imbunatati reglementarile in sectorul constructiilor si modul de actualizare a acestora cu evolutiile tehnologice si noile solutii tehnice puse pe piata de catre producatori?
- In ultimii ani au avut loc dezbateri intense cu privire la reglementarile din domeniul constructiilor la care specialistii din domeniu printre care si producatori de materiale de constructii si echipamente, instalatii, auditorii energetici, au contribuit. Toti cei implicati au contribuit si la elaborarea acestor reglementari, dar au si sustinut schimbarile propuse, tinand cont de experienta dar si de angajamentele autoritatilor de a imbunatati sectorul constructiilor in urmatorii ani.
Un exemplu recent este metodologia de calcul a performantei energetice a cladirilor MC 001, care reprezinta o schimbare esentiala in domeniul constructiilor, versiunea revizuita a acesteia cuprinzand numeroase noutati tehnice care a anticipat, inca din faza de dezvoltare, angajamentele Planului National Integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice, inclusiv noile standarde europene conforme cu prevederile Directivei de Performanta Energetica a Cladirilor (EPBD). De asemenea, a anticipat chiar si o parte din efectele revizuirii acestei directive, aprobate la inceputul lunii martie 2024.
Industria materialelor de constructii, dar si tehnica prin care se construieste va continua sa avanseze cu pasi importanti, iar asta si pentru ca inovatia, in general, este o componenta esentiala a strategiei fiecarei companii, avand scopul de a anticipa si de a oferi solutii tehnice noi, adaptate nevoilor pietei. De asemenea, este important ca autoritatile, asociatiile de standardizare, auditorii energetici, producatorii, dar si antreprenorii sa aiba toate datele cu privire la parcursul si impactul pe care il vor avea aceaste noi reglementari. Prin educare, colaborare, coordonare si implementare.
Un alt exemplu este propunerea de modificare a Normativului de siguranta la foc a constructiilor P118 /99, lansat in dezbatere publica inca din Noiembrie 2022, dezbatut intens in ultimii ani si pe care il dezbatem si astazi. Noile reglementari imbunatatite pentru aplicarea termosistemului pentru cladirile cu mai multe etaje sau utilizarea exclusiv a materialelor incombustibile pentru cladirile din sistemul de sanatate si educatie, sunt binevenite. Totodata, este absolut obligatorie mentinerea prevederilor privind aplicarea materialelor incombustibile pe fatade si in acoperisurile care au integrate dispozitive fotovoltaice.
- Valul de renovare este o oportunitate excelenta de a imbunatati siguranta la incendiu a cladirilor existente?
- Valul de renovare este o oportunitate mult asteptata pentru cladirile din Romania, mai ales avand in vedere ca aproape jumatate dintre acestea se afla intr-o stare avansata de degradare.
Ce au in comun toate aceste cladiri? Pierderi mari de energie, incadrari in clase de risc seismic sau deteriorari grave ale fatadelor. Iar din pacate, nu ne simtim in siguranta atunci cand intram in interiorul acestora si nici atunci cand doar trecem pe langa ele.
In Romania, 500 de milioane de metri patrati de cladiri asteapta sa fie renovate, iar siguranta la incendiu a acestora este un aspect esential, fara de care nu putem vorbi despre cladiri durabile. Totodata, peste 50% din scolile din Romania au nevoie de o renovare profunda. Pentru a avea sansa de a le renova cu adevarat, si nu doar pe hartie, avem nevoie de reglementari conforme, cum este aceasta, propusa de noul normativ, privind aplicarea termosistemului pentru cladirile cu mai multe etaje sau cladirile din sistemul de sanatate si educatie.
In prezent, nici nu se pune problema in a continua sa renovam cu produse care nu se incadreaza intr-o clasa de reactie la foc A1-A2, in special in cazul cladirilor din sistemul de educatie si sanatate. Iar pentru blocurile de locuinte, este esentiala prezenta a cel putin unui brau de protectie la incendiu de minim 60cm pentru preventie, dar si pentru a face fata propagarii focului in cazul izbucnirii unui incendiu. Mai mult, consideram absolut obligatorie mentinerea prevederilor privind aplicarea materialelor incombustibile pentru toate tipurile de acoperis in care sunt integrate dispozitive fotovoltaice, in special pentru proiectele de centre logistice, retail etc
- Industria vatei minerale in Romania: status, ce performanta privind siguranta la incendiu si eficienta energetica are?
- Industria vatei minerale este in continua expansiune in Romania, iar datele de piata privind evolutia materialelor termoizolante arata un progres constant in ultimii ani. Acest lucru consolideaza pozitia Knauf Insulation ca partener de incredere in atingerea obiectivelor nationale si europene, stipulate in documente precum Planul National de Recuperare si Rezilienta si Strategia Nationala pe Termen Lung.
Mai mult, rata anuala de crestere a volumelor de vata minerala introduse pe piata este de aproximativ 4 ori mai mare in comparatie cu rata anuala de crestere a altor tipuri de materiale alternative. Mai mult, numarul de angajati directi din unitatile de productie din Romania creste de la an la an, inregistrand o multiplicare a noilor locuri de munca, create pe orizontala, in economia reala.
In ceea ce priveste eficienta energetica, parametrul care ar trebui sa ne intereseze cel mai mult si care apare pe toate etichetele materialelor termoizolante, este coeficientul de conductivitate termica (λ). Unitatea de masura pentru acest coeficient este W/m²K.Asadar, cu cat un material are coeficientul de conductivitate termica mai mare, pierde energia termica mai mult si mai repede, fiind un bun conducator de caldura. Pentru o izolatie termica eficienta energetic, este necesara folosirea materialelor care sa aiba parametrul λ (coeficientul de transfer termic) cat mai mic.
- Obiectivele PNRR, Pilonul 5 – Val de Renovare: Ce contine acesta? Este de ajuns?
- Prin intermediul Componentei 5 - Valul Renovarii se urmareste imbunatatirea fondului construit prin eficientizarea energetica, consolidare seismica, reducerea riscului la incendiu si tranzitia catre cladirile ecologice. In vederea acestor imbunatatiri, exista mai multe obiective care, daca sunt urmarite si implicit implementate corect, sunt suficiente.
Totodata, dorim sa contracaram eventualele discutii despre necesitatea aplicarii materialelor izolatoare cu cele mai mici greutati specifice (kg/mc), avand in vedere ca in Romania exista multe cladiri cu gradul seismic I si II. Aceste discutii intra in contradictie cu obiectivele PNRR, Pilonul 5 – Val de Renovare, care prevad ca 10% din suma totala de bani destinata pentru eficienta energetica si rezilienta cladirilor publice si multirezidentiale, este alocata pentru proiecte integrate de consolidare seismica si energie.
Deciziile de renovare, atat a cladirilor publice, cat si a celor private, se afla in responsabilitatea noastra, a tuturor, si trebuie sa fie luate corect, constient si, cel mai important, sa fie in conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea. Toti actorii implicati in acest proces de renovare trebuie sa aiba in vedere asigurarea cadrului strategic si de reglementare tehnica, actualizat pentru proiectarea si realizarea de constructii verzi si reziliente. La fel de importanta este si monitorizarea performantelor fondului construit, prin realizarea registrului digital al cladirilor si implementarea treptata a pasaportului energetic al acestora. In plus, este necesara asigurarea unei forte de munca specializate, dar si introducerea practicilor de economie circulara in constructii.
|